Republica Moldova, la răscruce: între urne, războiul din Ucraina și marile mutații geopolitice

Alegerile parlamentare din Republica Moldova devin un test decisiv nu doar pentru viitorul democratic acestei țări, ci și pentru securitatea regională și stabilitatea Uniunii Europene.

Într-o lume marcată de război, rivalități geopolitice și transformări tehnologice accelerate, votul moldovenilor va cântări mai mult ca oricând.

Alegerile de la Chișinău, o miză dincolo de granițe

Republica Moldova este în febra unui scrutin crucial.

Într-un stat cu regim parlamentar, soarta guvernului și a politicilor viitoare depinde exclusiv de configurația legislativului rezultat în urma votului din 28 septembrie.

"Președinta Maia Sandu e influentă acum doar pentru că partidul care o sprijină are majoritate în Parlament. Dacă această majoritate se pierde, marja ei de acțiune devine aproape nulă", a explicat analistul politic Alexandru Lăzescu invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

El a sublinat că nu este vorba doar despre cine guvernează la Chișinău, ci despre orientarea strategică a întregii regiuni.

În acest context, șapte foști ambasadori americani au avertizat recent că o eventuală victorie a forțelor pro-ruse în Moldova ar "amenința securitatea regională și ar zdruncina flancul estic al NATO".

Alegerile se desfășoară sub presiunea unui conflict aflat la câteva sute de kilometri distanță, iar o schimbare de direcție la Chișinău ar putea "complica situația Ucrainei și ar afecta securitatea regională", susține Lăzescu.

El confirmă faptul că Rusia rămâne activă în zona propagandei și a infiltrării în Republica Moldova.

"Un stat ca Rusia are o expertiză vastă de manipulare, moștenită de la KGB. Știe să destabilizeze și să speculeze frica de război", avertizează analistul politic.

Totuși, și Occidentul joacă în acest spațiu: "Este o confruntare pe două planuri: vizibil și subteran".

Lăzescu conturează două direcții posibile după scrutin.

"Scenariul rezonabil optimist este ca PAS să reușească să păstreze majoritatea, eventual printr-o coaliție, și să continue linia pro-europeană. Celălalt scenariu ar presupune un guvern mai puțin pro-occidental, ceea ce ar face prezența Maiei Sandu destul de palidă. Totuși, dependența financiară de Europa nu ar permite o ruptură totală."

Analistul politic mai spune că pentru România ar fi "extrem de neplăcut să ne trezim cu un guvern la Chișinău care, chiar dacă nu ridică explicit steagul anti-european, să fie totuși mai favorabil Moscovei. Asta ar reprezenta un risc serios pe Prut".

Participarea la vot, orientările electorale și rolul diasporei moldovene

Alegerile din Republica Moldova pun în lumină o societate împărțită între Est și Vest, însă nu după criteriul clasic urban-rural.

"Nu putem vorbi despre diferențe atât de clare între orașe și sate atunci când vine vorba de opțiunile de vot”, explică analistul Alexandru Lăzescu.

El împarte electoratul în trei blocuri principale: unul rusofon, tradițional pro-Moscova, unul pro-românesc și pro-european și o „zonă gri”, compusă din cetățeni care caută echilibrul între Est și Vest, influențați de frica de război și de legăturile economice.

Un rol hotărâtor îl joacă diaspora.

Așa cum la alegerile prezidențiale, aceasta a înclinat decisiv balanța în favoarea Maiei Sandu, și la scrutinul din 28 septembrie votul din afara țării ar putea fi esențial.

"Dacă alegerile ar fi doar în Republica Moldova, PAS ar pierde semnificativ. Dar prin diaspora pot spera să obțină majoritatea", spune Lăzescu.

Distribuția secțiilor de vot reflectă această miză: multe în Europa Occidentală, unde diaspora este preponderent pro-europeană, și foarte puține în Rusia.

În plus, numărul moldovenilor stabiliți la Moscova a scăzut dramatic.

"Au fost la un moment dat aproape 400 de mii, dar după războiul din Ucraina mulți au plecat, pentru că economia rusă s-a strâns", arată Lăzescu.

Astfel, ponderea votului pro-rus din diaspora este mult redusă, în timp ce sprijinul pentru PAS și partidele pro-europene rămâne semnificativ.

Mobilizarea rămâne elementul decisiv: diaspora poate înclina balanța spre vectorul european, în timp ce formațiunile pro-ruse speră să reușească capitalizeze indecișii din țară, apelând atât la mesaje de frică și la promisiuni economice imediate, cât și la elemente de război hibrid.

O lume în schimbare: multipolarism și competiție tehnologică

Republica Moldova devine o piesă într-o confruntare globală mai amplă.

"Nu mai trăim într-o ordine dominată de Occident. E o lume multipolară. Actorii principali sunt Statele Unite și China. Europa, din păcate, nu mai contează prea mult", constată Lăzescu.

Soarta acestei competiții se va decide prin tehnologie: inteligență artificială, calculatoare cuantice, roboți și explorarea spațiului.

"Câștigători vor fi cei care vor stăpâni tehnologiile de vârf. Ori aici, Europa e mult rămasă în urmă", avertizează analistul.

Uniunea Europeană traversează, în opinia lui Lăzescu, o criză de fond.

"Europa are 10-12% din populația globului, 17-18% din PIB și 40% din cheltuielile sociale. Este un model nesustenabil”. El adaugă că “Germania, pilonul economic al Europei, se confruntă cu probleme majore: industrie auto erodată de concurența chineză și petrochimie fragilizată de costul uriaș al energiei."

Într-un context global tensionat, marcat de război, rivalități geopolitice și schimbări tehnologice, Alexandru Lăzescu consideră ca trebuie să fim “realiști și pregătiți”, nici excesiv de pesimiști, nici orbitor de optimiști:

"Trebuie să avem scenarii clare, să știm cum reacționăm în fiecare situație. Din păcate, acționăm adesea urechist, fără strategii bine formulate. Or, într-o lume atât de complicată, e vital să fim pregătiți pentru orice."

Alegerile din Republica Moldova de la sfârșitul acestei săptamâni vor fi un nou test pentru democrația locală, pentru securitatea regională și pentru viitorul european.