Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Oportunități și provocări pentru jurnaliști în era digitală. “Presa trebuie să recâștige încrederea publicului”

Starea presei înaintea unui an complicat și provocările jurnaliștilor în era digitală au fost subiecte dezbătute în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină. Foto: Marius Țoghină

Articol de Luminiţa Voinea, 06 Decembrie 2023, 15:33

Într-o lume digitalizată, cu o explozie a informațiilor care vin pe rețelele sociale, cu provocările aduse de inteligența artificială, dar și cu creșterea alarmantă a fenomenului dezinformării, care vine pe tot ecosistemul de informare, jurnaliștii se confruntă cu provocări legate de exercitarea profesiei și de instrumentele noi prin care ajung la public.

În plus, problemele legate de libertatea de exprimare, accesul tot mai greu la informațiile publice si, mai ales, lipsa surselor de finanțare fac ca presa să fie vulnerabilă și să piardă încrederea publicului.

În următorii ani, specialiștii se așteaptă la o selecție dură în care publicul educat va alege doar acele instituții care au înțeles cum să folosească noile canale de comunicare și să le ofere, în cel mai eficient mod, informațiile de care au nevoie.

Starea presei din România

În momentul de față, tehnologia ajută jurnaliștii în zona accesului la mai multe informații, în zona unei mai bune conectivități și a instrumentelor care să contribuie la documentarea subiectelor.

Paradoxul este că, cu cât evoluează tehnologia, cu atât crește și fenomenul dezinformării, iar lupta împotriva acestuia este din ce în ce mai greu de dus.

Presa este vulnerabilă, în principal, din cauza lipsei de finanțare, iar respectul pentru jurnaliști începe să scadă, ca o consecință a exploziei rețelelor sociale, sursă principală de știri neverificate, nedocumentate și unde se propagă cel mai repede dezinformarea.

“Presa din România este foarte vulnerabilă. Este vulnerabilă pentru că îi lipsesc sursele de finanțare. Depinde foarte mult de banii politici, fie că vin ei de la partidele politice, fie că vin de la instituții, instituții publice, locale, de exemplu. Și asta vulnerabilizează foarte tare presa. Presa alternativă, da, zona aceasta de jurnalism care și-a luat lumea în cap și și-a făcut propriile publicații de media , produce conținut, este importantă, este relevantă, dar este insuficientă pentru nevoile de informare ale unei țări. În general, publicul nu prea mai știe ce este jurnalismul și la ce-i folosește lui jurnalismul. Și asta face ca respectul lui pentru profesie și pentru jurnaliști să fie la cote foarte scăzute. Așa cum vorbeau oamenii pe care i-am intervievat eu pentru raportul meu (n.r. Raportul privind starea presei, al Centrului pentru Jurnalism Independent) pare că niciodată respectul pentru jurnaliști nu a fost atât de scăzut ca în ultima perioadă”, a spus Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

În aceste condiții, este necesară recâștigarea încrederii publicului în jurnaliști. Pentru că jurnaliștii sunt formatori de opinie și au un rol esențial în difuzarea unei agende publice, iar datoria principală, indiferent de jurnalismul practicat, este informarea corectă a publicului.

Principala provocare pentru noi, ca jurnaliști în România, este aceea de a câștiga, de a recâștiga încrederea publicului. Noi trebuie să muncim să recâștigăm încrederea publicului”, spune Marius Daea, coordonator pentru România al Organizației Presa Liberă pentru Europa de Sud-Est, membru asociat al Federației Europene pentru Jurnalism de Știință.

Jurnalismul implică dialogul direct cu persoane, documentare la fața locului

În condițiile în care există multă polarizare, isterie și ceartă permanentă pe rețelele sociale, este necesară o reîntoarcere către jurnalismul adevărat, care implică prezența și documentarea jurnalistului la fața locului.

În context, corespondentul Radio România la Bruxelles, jurnalistul Bogdan Isopescu, atrage atenția asupra lipsei presei românești din centrul deciziilor europene.

Suntem doar doi jurnaliști la Bruxelles, iar asta poate să afecteze imaginea de ansamblu a felului în care politica de la Bruxelles se vede în România. Eu spun că e politică internă a României și ar fi o oportunitate pentru presa din România să fie mai prezentă aici, să înțeleagă mai mult și astfel publicul din România să fie educat mai mult despre ce se întâmplă în această privință”, spune Bogdan Isopescu.

La Bruxelles se discută legea europeană privind libertatea mass-mediei, care va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE.

“Actul normativ pentru libertatea presei este încă în dezbaterea dintre statele membre, dintre Parlament și Consiliul European. Iar aici nu vorbim de o lege care să reglementeze meseria de jurnalist, ci despre un cadru pentru a proteja jurnalistul față de interesele instituțiilor publice, să zicem, față de presiunile instituțiilor publice”, a adăugat corespondentul Radio România Actualități la Buxelles.

“Există o tendință de a limita libertatea jurnaliștilor”

La nivelul opiniei publice, sunt cunoscute încercările de intimidare și atacurile fizice asupra jurnaliștilor, iar în multe țări ale lumii, activitatea jurnaliștilor independenți este masiv îngreunată.

Pe de altă parte, linia de demarcație între libertartea de exprimare și limitarea dezinformării este una foarte fină.

“Presa are libertate de exprimare, dar în același timp, pe măsură ce încerci să limitezi dezinformarea, există o tendință de a limita și libertatea jurnaliștilor. Și cred că asta este ceva extrem de păcătos și de periculos. Pentru că linia de demarcație, aparent este foarte fină. Dar, până la urmă, așa cum știm, dreptul jurnaliștilor de a ne informa ține din libertatea noastră de exprimare, a cetățenilor”, susține Cristina Lupu.

Legătura dintre consumatorii de media și jurnalism. "Este necesar ca publicul să plătească pentru conținut"

Pe lângă lipsa finanțării, deprofesionalizarea redacțiilor, goana după trafic și audiență cu orice preț, vulnerabilitatea presei se manifestă și în lipsa unei legături între consumatorii de media și jurnaliști.

Ar fi necesar să înțelegem că trebuie să plătim pentru conținut de calitate, altfel o va face altcineva în locul nostru.

“Dacă publicul nu va ajunge să considere că este obligația lui să plătească pentru conținut, pentru că dacă nu plătești tu pentru conținut, cineva va plăti pentru conținutul acela care ajunge la tine. Asta înseamnă că cine plătește? Plătește o companie, plătește un politician, plătește o anumită instituție și șansele sunt ca punctele acelea de vedere să apară mai mult în presă decât punctul tău de vedere. Și dacă noi nu înțelegem că dacă n-o să plătim pentru conținut, dacă n-o să donăm către instituțiile de media cu care suntem de acord, că dacă nu o să zicem că vrem iar taxă radio-tv, ca noi, cu bănuțul nostru ăla de 5 lei pe lună să contribuim la radioul public sau la televiziunea publică, pentru că e important și dăm valoare prin resursele noastre către către instituțiile media, cred că ruptura va fi din ce în ce mai mare între public și jurnalism și o să ne învârtim mereu în jurul cozii”.

Este adevărat însă, că finanțarea merge mână în mână cu încrederea în presă.

“Modele de finanțare avem destule pe piață, nu de la noi din România, dar în străinătate funcționează foarte bine aceste modele de finanțare. Este o soluție, însă ajungem din nou la încredere. Oamenii ca să plătească acei 5 lei trebuie să aibă încredere. Trebuie să aibă încredere în acele publicații și ne ducem la educația media. Trebuie să le arătăm oamenilor cum lucrăm. Oamenii nu știu ce înseamnă fluxul de realizare a unui material jurnalistic, prin ce trecem noi… ar trebui să îi lăsăm să vadă ce se întâmplă în bucătăria noastră. Atunci, cu siguranță, poate ei ar zice 'la să mă dau și eu acolo 5 lei pe lună' " , subliniază Marius Daea.

Ar fi necesar ca educația media să înceapă de la școală și să continue și la adulți.

“În cursurile noastre de educație media, pe care le facem atât pentru profesori, cât și pentru elevi, discutăm și de ce e important jurnalismul în democrație. De ce e importantă democrația pentru noi? De ce e important jurnalismul pentru noi? Cred că ăsta e un lucru pe care oamenii l-au uitat, tocmai pentru că au această lipsă de încredere în jurnaliști. În al doilea rând, îi punem pe oameni să facă diferența între fapte și opinii pentru că presa noastră este plină de opinii care ni se vând pe post de fapte. Rețelele sociale sunt pline de opinii care ni se vând pe post de fapte“, a subliniat Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Viitorul jurnalismului

În era tehnologiilor digitale și a provocărilor aduse de inteligența artificială, jurnalismul va avea un viitor atâta timp cât publicul va exista, cu o precizare: sa ieșim din paradigma audienței.

Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent: Publicul este viitorul jurnalistului. Ai nevoie de oameni care să creadă în jurnalist, ca jurnalismul să continue să existe.

Marius Daea, coordonator pentru România al Organizației Presa Liberă pentru Europa de Sud-Est: Sunt optimist în legătură cu viitorul jurnalismului.

Bogdan Isopescu, jurnalist, correspondent Radio România Actualități la Bruxelles: Publicul contează într-adevăr, dar aș vrea să ieșim oarecum, din când în când, din paradigma audienței, pentru că am putea ajunge la cancan.

Centrul pentru Jurnalism Independent va publica luni, 11 decembrie, un raport care descrie starea presei românești, realizat pe baza unor interviuri cu oameni din presă și care pleacă de la o analiză a situației curente a presei.

VIDEO: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 6/7 decembrie 2023

"Flautul fermecat" și "Matilda", premierele răsunătoare ale  stagiunii la Opera Comică pentru Copii
Serviciul de noapte 20 Februarie 2024, 19:14

"Flautul fermecat" și "Matilda", premierele răsunătoare ale  stagiunii la Opera Comică pentru Copii

Soprana Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii și regizorul Cristian Mihăilescu au vorbit în exclusivitate...

"Flautul fermecat" și "Matilda", premierele răsunătoare ale  stagiunii la Opera Comică pentru Copii
Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, o poveste fascinantă de iubire de 33 de ani
Serviciul de noapte 19 Februarie 2024, 11:20

Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, o poveste fascinantă de iubire de 33 de ani

Soprana Felicia Filip și regizorul Cristian Mihailescu vorbesc despre iubire în viață, dar și pe scenă, triumfuri pe marile...

Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, o poveste fascinantă de iubire de 33 de ani
Cătălin Țone: România nu are încă suficiente clinici de stat pentru tratarea dependenței de droguri
Serviciul de noapte 16 Februarie 2024, 07:49

Cătălin Țone: România nu are încă suficiente clinici de stat pentru tratarea dependenței de droguri

Emisiunea "Serviciul de Noapte" cu Victor Caraculacu.

Cătălin Țone: România nu are încă suficiente clinici de stat pentru tratarea dependenței de droguri
Prof.dr. Cătălina Poiană: Bolile autoimune se pot diagnostica mai ușor datorită progresului medicinei
Serviciul de noapte 15 Februarie 2024, 14:03

Prof.dr. Cătălina Poiană: Bolile autoimune se pot diagnostica mai ușor datorită progresului medicinei

Medicul Cătălina Poiană a vorbit, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, despre disfuncțiile endocrine și diagnosticarea...

Prof.dr. Cătălina Poiană: Bolile autoimune se pot diagnostica mai ușor datorită progresului medicinei
EXCLUSIV Medicii caută soluții pentru a se proteja de atacurile cibernetice
Serviciul de noapte 13 Februarie 2024, 10:55

EXCLUSIV Medicii caută soluții pentru a se proteja de atacurile cibernetice

Specialiști în securitate cibernetică vor furniza medicilor informații esențiale despre modalitățile prin care aceștia își...

EXCLUSIV Medicii caută soluții pentru a se proteja de atacurile cibernetice
Cine sunt câștigătoarele burselor private L’Oréal – UNESCO “Pentru Femeile din Științe” România
Serviciul de noapte 12 Februarie 2024, 23:23

Cine sunt câștigătoarele burselor private L’Oréal – UNESCO “Pentru Femeile din Științe” România

Cinci cercetătoare din România au câștigat câte o bursă în valoare de 50.000 lei.

Cine sunt câștigătoarele burselor private L’Oréal – UNESCO “Pentru Femeile din Științe” România
EXCLUSIV România și UE cooperează pentru a pune la punct un sistem de securizare cibernetică a alegerilor
Serviciul de noapte 07 Februarie 2024, 09:44

EXCLUSIV România și UE cooperează pentru a pune la punct un sistem de securizare cibernetică a alegerilor

În perspectiva alegerilor de anul acesta, experți din România și Uniunea Europeană lucrează la un sistem de securizare a...

EXCLUSIV România și UE cooperează pentru a pune la punct un sistem de securizare cibernetică a alegerilor
România se confruntă zilnic cu aproximativ 25.000 de atacuri cibernetice. Nu dați curs invitațiilor on-line de a face investiții!
Serviciul de noapte 06 Februarie 2024, 10:15

România se confruntă zilnic cu aproximativ 25.000 de atacuri cibernetice. Nu dați curs invitațiilor on-line de a face investiții!

Cel mai sigur mijloc pentru a ne proteja este să nu accesăm link-uri din surse necunoscute și să nu completăm date personale...

România se confruntă zilnic cu aproximativ 25.000 de atacuri cibernetice. Nu dați curs invitațiilor on-line de a face investiții!