LONG COVID-19. Ce se întâmplă cu organismul după boală

În timp ce sistemul medical românesc încearcă să salveze cât mai multe vieți în lupta cu virusul SARS-CoV-2, specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății atrag atenția asupra faptului că nu avem o soluție nici pentru efectele pe termen lung ale îmbolnăvirii cu COVID-19.

Este vorba despre formele pe care le îmbracă COVID-19 după forma acută a bolii, denumite deja de Organizația Mondială a Sănătății drept LONG COVID sau POST-COVID-19.

“Afecțiunea POST-COVID-19 apare la persoanele cu antecedente de infecție cu SARS CoV-2 probabilă sau confirmată, de obicei la trei luni de la debutul COVID-19 cu simptome și care durează cel puțin două luni și nu poate fi explicată printr-un diagnostic alternativ. Simptomele obișnuite includ oboseală, dificultăți de respirație, disfuncții cognitive, dar și altele și au, în general, un impact asupra funcționării cotidiene. Simptomele pot avea un nou debut după recuperarea inițială, după un episod acut de COVID-19 sau pot persista după boala inițială. De asemenea, simptomele pot fluctua sau recidiva în timp”. Acestea sunt informațiile oferite de Organizația Mondială a Sănătății, în descrierea POST-COVID-19, informații care au fost discutate și explicate pentru public, în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Atragem atenția și prin emisiuni de genul acesta, asupra existenței formelor cronice de Covid-19 și a căilor prin care oamenii pot să-și evalueze propria stare de sănătate și pot să caute ajutor”, spune dr. Valentin-Veron Toma, cercetător științific principal la Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române.

Ce se întâmplă cu organismul după boală

În România, sistemul medical se luptă cu formele acute de COVID-19, astfel încât conceptele de LONG COVID sau POST-COVID-19 sunt puțin discutate, iar comunicarea pe această temă către populație este inexistentă.

Cercetătorii și medicii sunt, însă, îngrijorați de efectele POST-COVID-19 asupra organismului și atrag atenția și asupra existenței formelor cronice de COVID-19.

În fapt, există o forma acută de COVID-19 și o formă post-acută, pe care specialiștii o numesc LONG COVID-19 sau POST-COVID și chiar o formă cronică a bolii, după cum explică dr.Valentin-Veron Toma: “Două perioade sunt foarte sensibile: perioada imediat următoare episodului acut, în primele trei până la 12 săptămâni, în forma post acută a bolii, și după 12 săptămâni, când apare forma cronică a bolii. Ar trebui să privim boala aceasta ca pe o boală cu o fază acută în primele două trei săptămâni, după care vine faza post-acută, forma cronică a bolii și uneori, faza sechelară, cu sechele de lungă durată sau chiar permanente. Este o boală complexă, iar simptomatologia diferă de la o fază la alta. Pot apărea simptome noi, în literatura de specialitate se descriu chiar 200 de categorii de simptome care pot apărea sau dispărea la pacienți cu forme post-acute și cronice. Un pacient poate să prezinte două-trei simptome dominante. Dacă ele persistă câteva săptămâni după ce s-a negativat testul de încărcare virală, pacientul se simte rău și se constată că starea lui generală este deteriorată, oboseala persistă sau apar tulburări de concentrare, depresie, anxietate, tulburări de somn, atunci este absolut necesar să meargă la medic”.

Potrivit dr.Valentin-Veron Toma aceste manifestări pot apărea și la copii sau adolscenții care au fost infectați cu SARS-CoV-2.

Nu toți oamenii care au avut COVID-19 dezvoltă sindromul LONG COVID sau POST-COVID-19.

Însă, acolo unde există, și mai ales dacă persistă în timp, aceste complicații pot îmbrăca forma unei boli cronice.

“Pot apărea complicații care se pot croniciza, pot rămâne și să îmbrace forma unei boli cronice, de exemplu afectarea respiratorie în formele medii sau grave de COVID-19 este o realitate care, din păcate, se complică cu sindroame restrictive respiratorii, pe de o parte, datorate pneumoniei teribile care are loc în perioada acută a bolii, dar și slăbiciunii musculare datorate imobilității prelungite. Mai pot apărea complicații cardiovasculare, care se pot croniciza, apar aceste complicații tromboembolice sau miocardita. Acestea pot fi trecătoare, dar lasă sechele de cele mai multe ori. Mai există și există complicații neurologice. Din fericire, există și complicații pot fi recuperate: cele ale aparatului locomotor, ale mușchilor, datorate imobilității prelungite și care produc complicații articulare“, spune medicul Gilda Mologhianu, conf. univ. dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla.

Medicul adaugă că acei pacienți care în prima săptămână au prezentat cinci simptome de COVI-19: anosmia (pierderea mirosului), cefaleea (durere de cap puternică), astenia fizică, dispneea, febra, sunt predispuși să dezvolte sindrom POST-COVID.

De ce avem nevoie de recuperare după COVID-19?

Recuperarea după COVID-19 este obligatorie, chiar și în cazul în care pacienții au avut forme ușoare sau medii, pentru că, în unele situații, simptomele rămân și după negativarea testului.

“Simptomele acestea pot să producă disconfort pacientului, pot rămâne asteniile fizice, sindromul de oboseală cronică, care pot persista mult timp, chiar după formele medii, de asemenea, cefaleea, durerile la nivelul aparatului locomotor și multe alte simptome, nu neapărat cele respiratorii. Recuperarea post-covid trebuie precedată de o evaluare corectă, eventual multidisciplinară”, atrage atenția medicul Gilda Mologhianu.

Analize recomandate după îmbolnăvirea cu COVID-19

În perioada care urmează fazei acute a bolii, dacă rămân simptome sau disconfort, sunt recomandate câteva analize medicale, cum ar fi: analize de sânge, evaluări pulmonare, evaluări cu imagistică - RMN sau CT.

Societatea Română de Reabilitare Medicală și Comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății au elaborat un protocol de recuperare a pacienților COVID-19, care se referă în primul rând la recuperarea respiratorie și musculo-scheletară, dar am dori să avem în echipa și psihiatri, neurologi, psihologi, pentru a putea avea o colaborare interdisciplinară, mai spune medicul Gilda Mologhianu, conf.univ.dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla.

România are nevoie de cercetare științifică și politici publice pentru susținerea bolnavilor

În România, nu de există informații suficiente despre sindromul POST-COVID-19 sau despre forma cronică a bolii și nici politici publice pentru ajuta pacienții să se recupereze.

“Trebuie să discutăm despre realitate, despre existența acestor boli cronice, care nu sunt recunoscute ca atare, după aceea vom aborda necesitatea unor politici publice, a unor decizii la nivel de minister al sănătății, la nivel de management de spitale și așa mai departe. Există câteva etape: de la a conștientiza că formele cronice există, suferința există și există și remedii pentru aceste suferințe”, atrage atenția dr. Valentin-Veron Toma, cercetător științific principal la Institutul de Antropologie “Francisc I Rainer” al Academiei Române.

Pentru întrebările existente mai sunt încă multe răspunsuri de dat și ele pot fi oferite doar prin cercetare științifică.

“Avem nevoie și noi, în România, de cercetare științifică pentru a putea pune la punct politici publice de sănătate, avem nevoie, în primul rând, de dovezi științifice privind modul în care se manifestă la populația României aceste forme de boală cronică. Avem nevoie să știm ce se întâmplă cu populația României pe grupe de vârstă, pe diferența dintre sexe, dintre rural și urban și după aceea, prin acumularea de date la nivelul populației, cred că ne revine și nouă misiunea să creăm o dezbatere publică mai largă cu datele particulare din România”, consideră dr. Valentin-Veron Toma.

În timp ce la noi nu există nici un fel de date, alte state alocă deja fonduri consistente pentru studierea COVID-19 și a consecințelor pe termen lung ale bolii.

“Alte state sunt foarte avansate în ceea ce privește cercetarea științifică, au alocat fonduri substanțiale din bugetul de stat, din banii publici, cum ar fi alocarea bugetară făcută de SUA de 3,6 miliarde de dolari pentru studierea COVID-19, dintre care 1,5 miliarde sunt numai pentru POST-COVID, pentru cercetarea științifică și punerea la punct a unor clinici de recuperare pentru pacienții cu forme de LONG COVID. Marea Britanie a alocat 18,5 milioane de lire sterline pentru finanțarea a patru mari programe de cercetare destinate înțelegerii mecanismelor și punerii la punct a unor servicii bazate pe dovezi în LONG COVID. Canada, Franța au alocat importante sume de bani. Afectarea în post-covid este multi-sistemică. Multe organe afectate și simptomatologia implică specializări multiple", mai spune dr. Valentin-Veron Toma, cercetător științific principal la Institutul de Antropologie “Francisc I Rainer” al Academiei Române.

Lupta cu COVID-19 este de lungă durată și trebuie să fim atenți la starea noastră de sănătate pentru a ne asigura că ne-am revenit după boală, iar ca metodă de prevenție avem la îndemâna vaccinarea, care este gratuită.
VIDEO:

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 8-9 noiembrie 2021