Iulian Chifu:  Războiul convențional al Rusiei împotriva Ucrainei rămâne principala amenințare de securitate

Probabilitatea folosirii unor arme nucleare de către Rusia este redusă, estimează profesorul universitar Iulian Chifu, invitat la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Este însă de așteptat ca Putin să folosească în continuare retorica nucleară, inclusiv cu amenințări specifice sau cu ridicarea nivelului de alertă, pentru a genera mai degrabă o reacție în componenta războiului informațional.

Războiul conventional, principala amenințare

Pentru moment, războiul convențional, cel de uzură, al Rusiei împotriva Ucrainei rămâne principala amenințare.

Retorica folosirii armelor nucleare de către Putin și amenințările din ultima perioadă fac parte din comunicarea care însoțește războiul informațional, consideră profesor universitar Iulian Chifu, analist de politică externă.

Cel mai probabil, NATO își va revizui resursele nucleare și, eventual, își va desfășura aceste capabilități astfel încât să creeze o descurajare credibilă.

“Trebuie spus foarte clar, pe de o parte, utilizarea armei nucleare de către Federația Rusă ar determina costuri majore. În primul rând, China, care i-a spus de cel puțin două ori să nu mai recurgă nici măcar la retorica nucleară, n-ar mai putea să se asocieze. Și, desigur, în Consiliul de Securitate ar exista un mare risc al suspendării Federației Ruse a dreptului de vot. Sigur, nu mai spunem de expulzarea chiar din Consiliul de Securitate, dacă ar utiliza o armă nucleară, chiar și de această natură, subtactică, de teatru de operații în Ucraina. În niciun caz nu se pune problema unei lansări a unei rachete către Europa, NATO, alte state și o asemenea gaură n-ar produce o schimbare majoră pe teren. Pur și simplu ar crea o zonă în care nu se poate intra”, a spus prov.univ. Iulian Chifu, președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

Securitatea regiunii Mării Negre, chestiune strategică pentru România

În actualul context geopolitic, un subiect esențial pentru România, se referă la modul în care va fi menționată Marea Neagră în declarația finală a summitului NATO de la Washington din luna iulie.

Săptămâna viitoare, în ședința CSAT vor fi discutate obiectivele României la acest summit NATO.

“Știm de la precedentele summit-uri, că o avem zonă de interes strategic special, regiunea extinsă a Mării Negre. În momentul de față trebuie să vedem cum rezolvăm, în contextul general, libertatea de circulație nu numai, nord-sud, adică dinspre Odesa spre Istanbul, ci și est-vest, poate noul Port Anaklia și Constanța, sau celelalte porturi din spațiul NATO, pentru că este inacceptabil să avem misiuni de libertate a circulației prin strâmtoarea Taiwan și să nu avem în Marea Neagră. Și sigur că ele vin și cu alte elemente, modul în care, iată, asigurăm securitatea și apărarea resurselor energetice, a cablurilor submarine și infrastructurii critice submarine, energetice sau de altă natură, de date, modul în care apărăm acele platforme de foraj care se află în zona economică exclusivă, deci nu în apele teritoriale, ca să intre sub articolul cinci, ci în zona economică exclusivă a statelor membre NATO”, a punctat Iulian Chifu.

În ceea ce privește alte puncte de interes ale summit-ului NATO, unul dintre ele se referă la măsura în care amenințarea unui război pe scara largă, de mare intensitate, al Rusiei împotriva Alianței Nord-Atlantice sau unui stat membru al Alianței este asumată la nivel politic.

“Aceasta presupune planificarea pentru contracararea unei asemenea eventualități. Astăzi, nimeni nu poate să mai respingă această posibilitate. Dar nu uitați că acolo vorbim despre un summit NATO în care părțile trebuie să negocieze. Iar din punctul de vedere al ultimei vizite a secretarului general NATO la Budapesta, el a reușit să obțină și ne-a comunicat doar acceptul Ungariei de a nu fi parte la efortul pentru sprijinul Ucrainei. Dar nici de a nu bloca măsurile care se iau în sprijinul Ucrainei la nivel aliaților. Însă acest lucru nu înseamnă că Ungaria, sau poate alte state, vor fi dispuse să asume în mod direct această amenințare pe scară largă a Rusiei. Faptul că Rusia este o amenințare, asta este deja menționată în summit-uri, dar faptul că un război convențional pe scară largă, de mare intensitate este o amenințare pentru Alianță, nu este încă asumat politic”, a subliniat Iulian Chifu.

Războiul informational devine costisitor

Dezinformarea, dușmanul de temut al echilibrului global, războiul psihologic, cel informațional, care a devenit foarte costisitor, nu mai reprezintă principalele amenințări la adresa stabilității globale, consideră Iulian Chifu, care adaugă că războiul convențional rămâne cea mai mare amenințare.

"Rămân preocupat, în primul rând, de războiul convențional ca principală amenințare. Ceea ce nu înseamnă, însă, că dezinformarea, fake news, propaganda, celelalte elemente de măsuri active, război psihologic, pe care le utilizează Federația Rusă, China, chiar niște actori non-statali, nu sunt extrem de periculoase și nu afectează în mod substanțial democrația, exprimarea liberă. Un atac de război informațional a devenit foarte costisitor. Trebuie să fie foarte sofisticat, foarte elaborat pentru a cuprinde o bază suficient de solidă, o masă critică importantă în momentul de față. Pentru că am făcut prevenire, pentru că s-a făcut informare, pentru că se face educație, pentru că se face o dezvoltare a spiritului critic. Da, există un public pentru cea mai oribilă dintre minciuni. Dar în momentul de față, pentru a aduce un public suficient de larg, e foarte dificil. Și lumea s-a obișnuit, știe ce înseamnă fake news, își pune semne de întrebare, caută, încearcă să vadă".

În context, Iulian Chifu a vorbit despre întoarcerea la valorile jurnalismului tradițional, la serviciile publice de mass-media.

“Aici e rolul mass-mediei, în special al mass-mediei mainstream, de a găsi, de a-și consacra un canal pe credibilitate și legitimitate și jurnalism serios. Și în al doilea rând, sigur, publicul va căuta aceste instrumente pentru a se informa. Iar din punctul acesta de vedere, Radio România Actualități, o spun, nu face parte din partea de laudă, dar știți foarte bine că este în prim plan și eu spun că este în prim plan inclusiv în comparație cu Televiziunea Română. Radio România Actualități, Radio România au reușit să treacă prin diferitele furtuni și să-și găsească echilibrul, inclusiv cel financiar, în timp ce Televiziunea Română n-a reușit să parcurgă la fel de legitim și profesionist acest spațiu”.

VIDEO Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 17/18 iunie 2024