Festivalul Internațional de Film București(BIFF) - două decenii de povești cinematografice

La începutul fiecărei toamne, Bucureștiul se transformă într-un adevărat centru al cinematografiei mondiale.

Ajuns în acest an la ediția cu numărul XXI, festivalul nu este doar un eveniment cultural, ci o poveste despre perseverență, curaj și iubire necondiționată pentru film.

În spatele acestui festival se află Dana Dimitriu-Chelba, un om care a avut viziunea și forța de a construi, în ciuda dificultăților, o tradiție ce reunește astăzi cineaști din întreaga lume și mii de spectatori.

"Festivalul, pentru mine, este o poveste, o aventură și un happy end", spune ea.

În urmă cu două decenii, Bucureștiul era lipsit de o competiție internațională de lungmetraj, iar Dana, implicată deja în lumea festivalurilor, și-a dat seama că orașul avea nevoie de un asemenea eveniment: "Mă gândeam: de ce să nu existe și la București un festival de film cu o competiție internațională, așa cum există în marile capitale europene? Și am pornit la drum, cu resurse modeste, dar cu foarte multă pasiune."

Noutățile ediției XXI

Ediția din acest an vine cu o noutate majoră: introducerea competiției de scurtmetraj, dedicată atât producțiilor internaționale, cât și celor românești.

„Un scurtmetraj trăiește doar în festivaluri. Nu are loc pe televiziuni sau pe platformele de streaming. Tocmai de aceea am simțit nevoia să le oferim acestor creații un spațiu unde să fie văzute și apreciate”, explică Dana. Selecția include lucrări semnate de studenți ai UNATC, unele premiate deja la Cannes, dar și producții din marile festivaluri europene, pentru că “de multe ori, un scurtmetraj este mai puternic decât un lungmetraj – e concis, direct și emoționant.”

Selecția de anul acesta aduce în prim plan teme sociale – de la efectele războaielor și dependențelor, până la povești de dragoste și fragilități psihologice.

"Cinematograful art-house caută adevăruri. Nu oferă întotdeauna happy-enduri, dar lasă publicului un mesaj care contează." (Dana Dimitriu-Chelba)

Totodată, trei producții românești se regăsesc în competiția oficială:

"Dinți de lapte" – prezentat în premieră mondială la Festivalul Internațional de Film de la la Veneția, urmând acum premiera națională la Cinema Muzeul Țăranului Român;

"God Will Not Help" – coproducție semnată Ada Solomon;

"INK WASH" – coproducţie România, Grecia, Danemarca, regia Sarra Tsorakidis, Scenariul : Sarra Tsorakidis şi Ilinca Hărnuţ.

Vedete internaționale pe afiș

Ediția din acest an îi are ca invitați de marcă pe Nadav Lapid, cineast israelian stabilit la Paris, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de războiul din Gaza, și pe Sergei Loșnița, regizor ucrainean de prestigiu.

Lapid va prezenta filmul „Yes”, o peliculă antirăzboi care a stârnit dezbateri aprinse la Cannes, și va susține un masterclass pentru tinerii cineaști români. „Cred că Nadav va fi punctul forte al festivalului. E tânăr, curios, vrea să cunoască oameni și să intre în dialog cu publicul”, spune Dana.

Loșnița vine la București cu două documentare de impact – „State Funeral”, despre funeraliile lui Stalin, și „Babi Yar”, care evocă masacrul de la Kiev din 1941. Filmele sale nu sunt doar opere de cinema, ci și lecții de istorie.

"E important ca tinerii să vadă aceste filme, să înțeleagă ce a însemnat dictatura și de ce democrația trebuie prețuită", subliniază organizatoarea BIFF.

Pentru artiștii străini, Bucureștiul este o experiență aparte. „Le place energia orașului, diversitatea arhitecturii, verdeața parcurilor și, bineînțeles, gastronomia. Odată ce descoperă micii și sarmalele, nu se mai satură”, povestește amuzată Dana.

Mai mult decât turism și mâncare, festivalul le oferă invitaților ocazia să intre în dialog cu publicul și să construiască punți pentru viitoare colaborări. Din astfel de întâlniri s-au născut deja coproducții româno-franceze sau româno-norvegiene.

Misiunea BIFF: educație și inspirație

Pentru Dana Dimitriu-Chelba, BIFF nu este doar un eveniment cultural, ci și un proiect educativ.

Filme precum „State Funeral”, „Moromeții 3” sau „Balanța” devin pretexte pentru reflecție, discuții și învățare. „Un film bun te ajută să gândești și să simți altfel lumea. Dacă nu pleci cu nimic dintr-un film, înseamnă că nu a avut nimic de spus”, afirmă ea.

Un element definitoriu al BIFF este deschiderea către public. Organizatorii insistă ca fiecare proiecție să fie urmată de întâlniri cu echipele filmelor, sesiuni de întrebări și masterclass-uri, aceasta deoarece „publicul are nevoie să intre în contact direct cu cineaștii. Aceste dialoguri creează legături și transformă o proiecție într-un moment de viață”. (Dana Dimitriu-Chelba).

Ediția XXI va include, printre altele, un masterclass susținut de Nadav Lapid și o masă rotundă cu Sergei Loșnița, dedicată cinematografiei în timp de război și criză.

Dincolo de filme și invitați de prestigiu, BIFF are o misiune profundă: aceea de a educa publicul și de a inspira noi generații de cineaști. Pentru Dana Dimitriu-Chelba, festivalul este o punte între culturi, dar și un spațiu unde oamenii învață să comunice și să reflecteze asupra lumii din jur:

„Îmi doresc ca acest festival să rămână un loc unde oamenii vin nu doar pentru a viziona filme, ci pentru a se descoperi pe ei înșiși prin cinema”.

Organizarea unui festival de film la București este, după cum recunoaște Dana Dimitriu Chelba, directorul Festivalului Internațional de Film București (BIFF), o adevărată aventură.

Dincolo de glamour-ul covorului roșu și de emoția întâlnirilor cu mari regizori, se ascunde o realitate complicată: lipsa sălilor de cinema adecvate, echipamente insuficiente și finanțări greu de obținut.

"Problema cea mai mare sunt sălile. Nu poți organiza un festival de film într-un mall, printre pungi de popcorn și telefoane aprinse. Festivalul are nevoie de un spațiu dedicat, cu respect pentru film și publicul său", spune Dana.

Deocamdată, organizatorii se bazează pe câteva săli esențiale pentru cinema-ul de artă din Capitală – Muzeul Țăranului Român, Union și Eforie. Iar în lipsa unor investiții consistente, multe alte spații rămân închise sau insuficient dotate.

De asemenea, un festival de anvergură are nevoie de resurse, iar BIFF se confruntă adesea cu dificultăți de finanțare.

"Am scris proiecte, am completat formulare, am folosit semnături electronice și limbaj de lemn, am încercat să explicăm cât de important este acest festival pentru București. Și totuși, unele comisii au respins proiectul. A fost o mare dezamăgire", mărturisește Dana.

Totuși, sprijinul Ministerului Culturii a fost uneori crucial – de la modernizarea echipamentelor sălilor, la susținerea logistică.

"Cultura este mereu prima sacrificată când se taie bugete. Dar există oameni în minister care nu lasă cinematografia să se prăbușească", adaugă directoarea BIFF.

Cât despre viitor, Dana visează ca BIFF să se extindă, să aducă și mai mulți invitați internaționali, să creeze noi coproducții și să devină un festival de referință nu doar pentru România, ci și pentru Europa de Est.

Festivalul Internațional de Film București (BIFF) – ediția 2025 – este programat să se desfășoare în perioada 19–28 septembrie 2025.