Dezinformarea, pericolul adus de explozia tehnologiei digitale

Explozia tehnologiei digitale, la care suntem cu toții martori, fie că ne place sau nu, aduce cu ea atât beneficii, cât și pericole.

Informația este la un click distanță, tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, platformele digitale sunt într-o continuă transformare, iar tableta sau telefonul smart devin parte din viața noastră.

Tehnologia digitală este, însă, o sabie cu două tăișuri.

În mediul on-line ai acces instantaneu la informație, dar pentru cine este atent la ceea ce se întâmplă în acest spațiu, nu mai este o surpriză următorul adevăr: conținutul din rețelele de dezinformare a fost și încă este văzut de sute de milioane, poate chiar de miliarde de ori.

Lipsa unei minime educații media, mirajul rețelelor sociale, care sunt intuitive și prietenoase, izolarea într-o “cameră informațională” numai a noastră și accesul la informațiile care sunt filtrate doar de o rețea socială preferată ne fac să alunecăm ușor spre dezinformare, fake news, manipulare.

Astfel, dezinformarea în mediul digital este un fenomen de generație nouă, pe care specialiști, precum Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, îl asociază cu explozia platformelor digitale.

“Pentru a te confrunta cu un fenomen, trebuie să vezi care este sursa lui. Sursa problemei legată de noua dezinformare este creată de explozia platformelor digitale și atunci, eventualele măsuri de contracare trebuie să aibă în vedere identificarea acestor surse. Și mass-media tradiționale sunt parte a fenomenului de dezinformare. Dacă ne uităm și în spațiul public românesc, dacă ceva pornește pe Facebook și nu are tracțiune și în mass media tradiționale, este doar o jumătate de dezinformare. Dar sursa problemei este legată de mediului digital”, a afirmat Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea dezinformării al Comisiei Europene, la emisiunea „Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

“Vocea unică” de pe rețelele sociale

Raluca Radu, profesor universitar și coordonator al Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București, avansează ideea că pe rețelele sociale există o singură voce.

Și asta pentru că sunt algoritmi ai rețelelor sociale, care verifică activitatea curentă pe respectiva rețea și îți livrează informația pe care o consumi în mod curent.

Astfel, ți se limitează considerabil aria de informare.

„Sunt algoritmi care verifică ce facem și încearcă să ne propună conținut în funcție de lucrurile pe care le-am apreciat, cu care am interacționat. Se deschide o lume foarte bogată pentru că ai posibilitatea să-i înveți pe roboți ce ar fi interesant pentru tine, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să luăm în considerare că nivelul de informare e din ce în ce mai ridicat. Avem acces la fapte, dar interpretarea diferă”, a spus Raluca Radu, referindu-se atât la avantajele, cât și la dezavantajele informării de pe rețelele sociale.

Conținutul digital te poate “fura” ușor pentru că e unul prietenos, intuitiv, dar pericolul major este acela că îți oferă o realitate paralelă.

„Pe Facebook, în funcție de prieteni și de news-feedul fiecăruia, faptele sunt diferite. Noi ne uităm la niște fapte diferite, în funcție de cercul de prieteni pe care îl avem în bula noastră virtuală. Dacă ești consumator doar de conținut digital pe o rețea socială, faptele la care ai acces sunt total diferite de faptele altui utilizator. De aici senzația că suntem în realități paralele, că avem un spațiu public extrem de fragmentat. Nu mai punem valorile în comun, în spațiul public”, a completat Alina Bârgăoanu.

Efectele dezinformării în societate

Printre efectele create de dezinformare și fake-news se numără polarizarea la nivelul societății, efect care se creează mai ales în campaniile electorale.

Miza dezinformării este apoi actul de guvernare, spune Alina Bârgăoanu.

„Dezinformarea aduce cu ea polarizarea, care are mai mulți factori. Polarizarea este un fenomen care se creează în zona electorală, dar ceea ce a adus nou în toată lumea este că această atmosferă electorală se prelungește și în perioada de guvernare. Miza dezinformării este, după aceea, actul de guvernare. În statele europene astfel de fenomene au fost semnalate la alegerile din Austria, când s-a repetat turul al II-lea și a fost o situație de polarizare extremă, și atunci se punea problema cum conduci o țară cand rezulatul este 50% - 50%”.

În concluzie, alegerea unei singure platforme sociale, atunci când vine vorba despre procurarea informației, poate crea fenomenul de izolare informațională și mai mult decât atât, poate duce la deformarea realității.

„Acest sentiment, că trăim în aceeași țară dar în realități diferite, este legat și de factorul tehnologic, pentru că platformele sociale creează fenomenul de camere de izolare informațională. Fiecare stă sub clopotul lui de sticlă și are acces doar la informațiile care sunt filtrate de rețeaua socială respectivă”, adaugă Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA.

Cum ne ferim de dezinformare

Pentru a contracara pericolul dezinformării în mediul digital și pentru a ne pune la adăpost de fake news, avem la îndemână câteva metode: gândirea critică, schimbarea tipului de consum digital, alfabetizarea digitală și educația media.

“Alfabetizarea digitală e o prolemă generalizată, rețelele au pătruns pur și simplu în viața noastră. Deși sunt intuitive, usor de folosit, alfabetizarea digitală și gândirea critică sunt foarte importante. Mesajul pe care încerc să-l transmit copiilor, studenților, este că trebuie să îmbrățișăm mediul digital așa cum e, dar să manifestăm un tip de spirit critic, să ne schimbăm tipul de consum digital”, consideră Alina Bârgăoanu.

Întoarcerea către posturile publice

Potrivit unui studiu recent, oamenii sunt din ce în mai atenți la ce consumă în mediul on-line.

În străinătate, jurnalismul pe bază de date este tot mai folosit, la fel și vizualizarea directă a datelor, pentru că internetul oferă acum acces și la date.

Totul este să identificăm sursele corecte de știri, redacțiile care practică un jurnalism profesionist și care pot fi sprijinite prin abonamente.

În context, întoarcerea către posturile publice de radio și televiziune, care funcționează în baza unor legi și respectă principiile de bază ale jurnalismului sunt o soluție de luat în calcul.

“Dacă noi identificăm acele surse corecte, acele redacții care fac jurnalism corect, în care ajungem să avem încredere, le putem sprijini prin abonamente. Sau dacă reusim să ne întoarcem către media de serviciu public – Radioul și Televiziunea publice – descoperim ce interesanți sunt oamenii din redacțiile respective și cât de bine lucrează aceste redacții. Sunt profesioniști care își fac meseria exact așa cum trebuie”, a punctat Raluca Radu, profesor universitar și coordonator al Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București.

Detectorul de minciuni

În încercarea de a identifica soluții pentru a limita propagarea dezinformării, tot mai multe instituții și organizații media au în centrul preocupărilor dezvoltarea unor proiecte în acest sens.

Așa a apărut și „Detectorul de minciuni”, un proiect al Universității de Jurnalism și Comunicare din cadrul Universității București.

Acesta este un proiect de verificare încrucișată a informațiilor cu potențial periculos în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

“Detectorul de minciuni” reunește mai multe redacții care lucrează împreună, alături de studenți FJSC, aflați în internship în redacțiile centrale.

„Mai multe redacții sunt adunate să verifice în timp real informațiile cu potențial periculos în perioadele electorale, pentru că în aceste perioade, trebuie să reacționezi foarte rapid și să semnalizezi cetățeanului că este transmisă o informație falsă, care are ca scop schimbarea votului lor în momentul respectiv. Și e foarte greu pentru redacții, inclusiv în străinătate, să reacționeze imediat, pentru că sunt din ce în ce mai sărace și au tot mai puțini jurnaliști. Informația greșită sau falsă e lansată din foarte multe surse și e imposibil să reușești să le verifici pe toate”, a explicat Raluca Radu.

Mai multe redacții locale au intrat în proiect, iar la nivel central, studenți ai Facultății de Jurnalism se află în stagii în redacțiile diferitelor publicații centrale.

Radio România Actualități este partener al proiectului, fiind unul dintre partenerii tradiționali ai Facultății de Jurnalism și Stiințele Comunicării din Universitatea București.

Astfel, studenți de la Jurnalism colaborează cu principalele redacții ale Radio România Actualități.

Colaborarea cu Radio România Actualități este cu atât mai importantă, cu cât proiectul nostru are ca scop informarea corectă a cetățenilor, una dintre misiunile esențiale ale media de serviciu public, a punctat Raluca Radu.

“În cadrul proiectului, jurnaliștii urmăresc știrile care se viralizează și discută între ei ce ar putea fi verificat, ce merită anunțat ca informație falsă, pentru ca informațiile false să nu ajungă în redacțiile diferitelor publicații, sau pe platforme on-line. Proiectul se bazează pe informațiile lansate de politicieni, pentru că suntem în campanie electorală”, a spus Raluca Radu despre proiectul“Detectorul de minciuni”.

Concluzia emisiunii a fost aceea că educația media, ca mijloc de contracarare a dezinformării, ar trebui să înceapă cât mai devreme, chiar de pe băncile școlii, iar alfabetizarea tehnologică și diversificarea peisajului digital să fie accesibile tuturor categoriilor profesionale și de vârstă pentru că nimeni nu este imun la fake news.

Puteți urmări în format VIDEO emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină din 20/21 mai 2019 în linkul următor:

https://www.facebook.com/serviciuldenoapteluni/videos/2410550415846086?sfns=mo