Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Dan Suciu: Anul 2023 nu va fi unul al recesiunii economice. Cum vor evolua ratele românilor?

Ratele la creditele bancare cu dobânzi variabile nu vor înregistra creşteri semnificative, iar inflația va scădea începând din partea a doua a anului 2023, a anunțat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, în exclusivitate la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Galerie foto (5)

Articol de Luminiţa Voinea, 31 Ianuarie 2023, 12:55

RRA: "Serviciul de noapte" - Invitat: Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu - partea I

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 ianuarie, ora 0:05), Serviciul de noapte

Realizator Maria Ţoghină: În timp ce românilor le este din ce în ce mai greu să facă față scumpirilor de anul trecut, previziunile pentru acest an nu sunt dintre cele mai optimiste: ratele bancare vor continua să crească, economia nu va reveni la dinamica de dezvoltare de acum câțiva ani, iar inflația va continua să erodeze puterea de cumpărare.

Bun regăsit, dragi prieteni! Sunt Maria Țoghină și împreună cu invitatul acestei ediții vă propun să discutăm în următoarele două ore despre riscurile la adresa stabilității financiare, despre politicile financiar-bancare și soluțiile pentru a trece cu bine peste criza economică.

În Studioul "Paul Grigoriu" al Societății Române de Radiodifuziune este purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu. A fost jurnalist încă din anii '90, ocupând, printre altele, o funcție de conducere la revista "Banii noștri", de unde a plecat, alături de o echipă importantă, în anul 2008, la prima televiziune de business din România, Money Channel. De asemenea, a fost purtător de cuvânt al guvernelor Mihai Răzvan Ungureanu și Dacian Cioloș. Dan Suciu a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și are un master în politici publice. Bună seara și bine ați venit la "Serviciul de noapte", domnule Dan Suciu!

Dan Suciu: Bună seara, mulțumesc de invitație!

Realizator: Relaxat, ca orice jurnalist aflat într-un studio de radio. Nimic nou.

Dan Suciu: Ora este inedită.

Realizator: Am înțeles. Până la urmă, o dată și o dată trebuia să discutăm...

Dan Suciu: La Radio România Actualități, întotdeauna.

Realizator: și la "Serviciul de noapte" despre aceste probleme. Am avut de-a lungul anilor mai multe ediții în care am discutat despre relația românilor cu băncile, despre creșterea dobânzilor, despre cum să ne luăm credite, cum să ne protejăm. Am discutat și despre litigiile dintre cetățeni și bănci, rămase în urma perioadei de criză economică 2009-2010, când au fost mulți români care au avut credite în franci elvețieni… deci temele acestea au fost abordate de-a lungul timpului la "Serviciul de noapte", dar vă mărturisesc că tot timpul mi-am dorit să vă am în acest studio și să discutăm și despre perspectiva Băncii Naționale a României.

Dan Suciu: Mulțumesc de invitație!

Ratele calculate după indicele ROBOR nu vor mai crește. Cele cu IRCC vor avea creșteri nesemnificative

Realizator: Domnule Dan Suciu, vă propun să începem cu o informație care ne privește pe toți și anume evaluarea conform căreia ratele bancare vor continua să crească, după ce s-au majorat deja destul de mult: 56-58% în ultimele 12 luni, din cauza evoluției ROBOR, a IRCC și a devalorizării leului.

Cât mai cresc ratele românilor?

Dan Suciu: Nu mai cresc ratele românilor. Sau, cel puțin, nu toate ratele. În România sunt undeva la 700.000 de credite cu rate variabile. Altele, un număr ceva mai mic, dar oricum, consistent, sunt cu rate fixe sau cu rate în valută. Sigur, cele în valută vor crește și ele, pentru că țin de politica Băncii Centrale Europene și va crește. Dar cele cu rate variabile, probabil 300-400 de mii, cam jumătate-jumătate sunt cu indicele ROBOR și cealaltă jumătate cu IRCC, noul indice. Cele cu ROBOR nu vor mai crește. Roborul și-a atins maximul, cel puțin pentru această perioadă de timp, așa cum vedem lucrurile acum la Banca Centrală, dacă nu apar, Doamne ferește, crize noi, dar nu le întrevedem. Am pus o paranteză cu această potențială amenințare, doar pentru că în ultima perioadă au trecut multe peste noi pandemii, războaie și așa mai departe, pe care nimeni nu le prognozase, nimeni nu le avea în calcul. Deci, trebuie să fim cumva atenți la neașteptat. Iar aceste credite cu ROBOR nu vor mai crește. Ele au atins 8,8 și ceva în cursul anului trecut, acum e 7,20 ROBORUL la 3 luni după care se cotează, deci este într-o scădere. Cele cu IRCC, IRCC-ul este un indice compozit care reflectă tranzacțiile efectuate în urmă cu 6 luni pe scadențe, cu siguranță mai scurte decât 3 luni. Ele au fost în jur de 6 acum 3-4 luni, asta înseamnă că în trimestrul II, probabil, va trece de 6. Acum e 5,98, va trece de 6. Ușor trecut de 6, dacă asta înseamnă creștere, da, poate că atunci mai avem.. .

Realizator: Dar nu sunt creșteri semnificative?

Dan Suciu: .... o creștere mică, dar n-avem creșteri semnificative. Acum ați dat niște procente, ele sunt cele de la un an la altul. Da, adică, dar ați făcut următorul lucru prin aceste procente: ați luat minimul istoric, pentru că acum un an-doi a fost minimum istoric, în ceea ce înseamnă dobânzile în România, din istoria României.

Realizator: Dar știți că, în general, românul se duce zona în care s-a simțit cel mai confortabil…

Dan Suciu: E normal să o faci. Și omul are memorie scurtă, se uită acum un an, nu acum 3-5 ani.

Realizator: discutam cu o prietenă, pregătind emisiunea, chiar astăzi și nu-și mai amintea de inflația galopantă din anii... de la jumătatea anilor '90.

Dan Suciu: Da, sigur că da. Normal, nu, nu spun da, că nu e normal să facem aceste comparații, dar e normal să avem întreaga perspectivă și atunci să ne dimensionăm așteptările și spaimele, și fricile, și curajul, nu, dacă e cazul, ținând cont de toate aspectele. Și atunci asta spun: ați făcut comparația cu cele mai mici dobânzi în istoria României, de când e România. De când e România, nu din ultima perioadă, cu cele mai mari dobânzi, aici nu de când e România.

Realizator: din istoria noastră recentă.

Dan Suciu: Din ultima perioadă. Comparația așa este făcută. Acea perioadă, cu dobânzile acelea mici, sigur, că ne-a convenit tuturor, poate, nu, dar a fost o anomalie, istoricul economică. S-a întâmplat să fie, nu din datorită nouă și nici din cauza noastră. O conjunctură internațională...

Realizator: favorabilă…

Dan Suciu: ... în economie. Și nu se va mai întoarce. Trebuie să fim conștienți de acest lucru.

Dobânzile vor începe să scadă consistent în momentul în care și inflația va scădea consistent

Realizator: Și atunci la ce să ne așteptăm? Adică, unde ne vom stabiliza?

Dan Suciu: Noi, la Banca Centrală, am spus că dobânzile vor începe să scadă consistent în momentul în care și inflația va scădea consistent. Și, la un moment dat, dobânzile se vor întâlni cu inflația. Dacă este să judecăm în termen comparativ, o inflație de 16 cu dobândă de 7 e nimica toată. Cu toată simpatia și cu înțelegerea pe care o presupune o rată crescută. Știu ce înseamnă asta, dar în termeni economici, această comparație când ai inflație de 16 și dobândă 7 e o dobândă, de fapt, real negativă.

Realizator: O dobânda real negativă, așa este.

Dan Suciu: Dublă.

Realizator: Cum nu am fi visat în urmă cu 20 de ani.

Dan Suciu: Dublu. Așa ceva, din nou, este o anomalie. Nu e firesc să fie așa. Dobânzile trebuie să fie peste inflație, dar nu când inflația e 16%. Atunci riști să ajungi în situația că elimină inflația, dar elimini și economia. E cel mai simplu să n-ai inflație, dacă n-ai economie.

80% din indicele de inflație vine din prețul la energie

Realizator: Da, mă gândeam acum care au fost, totuși, cauzele acestor creșteri neașteptate? Pentru că ne obișnuiserăm cu un leu stabil, cu o inflație scăzută, cu niște dobânzi mici. Începeam să ne simțim și noi europeni din această perspectivă.

Dan Suciu: Eu zic că ne simțim în continuare. Leul a rămas stabil, chiar foarte stabil în această perioadă. Nici nu ne mai uităm la cursul de schimb când îl vedem că rămâne la același nivel 4,90 - 4,92 nu, nu ne mai interesează. Aproape că nu mai interesează, dar, din nou, acest lucru a fost, pe de o parte, o încercare a Băncii Centrale de a aduce o anumită stabilitate într-o perioadă în care toți ceilalți indicatori, numai stabili nu erau. Într-o perioadă de război, de incertitudini majore, am încercat să aducem ceva certitudine, un picior de sprijin, un element de sprijin. Dar nu este o politică pentru totdeauna. Sigur că acum observăm chiar o ușoară întărire a cursului nu... pentru că intră mulți bani în țară și probabil vom vorbi despre asta. Intră multe investiții în țară, mai mult decât ne-am fi așteptat. Și atunci, tot ai imaginea aceasta oarecum sumbră asupra economiei, nu prea e corectă. Are sigur și elemente neplăcute, dar una peste alta nu suntem într-o situație disperată și nici de criză și vorbeați de stabilitate și de europenitatea coeficienților noștri economici, nu? Cursul este stabil, inflația noastră, drept, e mult mai mare, dar e o perioadă în care inflație avem în toată Europa, nu avem cea mai mare inflație din Europa, sunt cel puțin șapte sau opt țări în fața noastră cu inflația. Nu e de laudă neapărat asta. Nu-i concurs.

Realizator: Nu, dar este important să știm contextul, să înțelegem unde suntem.

Dan Suciu: Dar suntem într-o perspectivă europeană, în care, din păcate, statele din est-estul Europei, din motive economice mai tradiționale, să spun așa, așa s-a dezvoltat economia lor, sunt economii în creștere, recuperează decalaje față de țările occidentale, au o inflație mai mare, ba chiar mai mare decât România, Ungaria, Cehia, Polonia, țările baltice au toate inflație mai mari decât în România. În Occident e altceva și nu, nu din cauza faptului că ei au monedă europeană, țările baltice au monedă euro și au inflație de 20 și ceva la sută. Sunt, sigur, conjuncturi economice, dar una peste alta, peste tot, inclusiv în România sau mai ales în România, în alte țări au fost și alte influențe, dar mai ales în România, principala influență au determinat-o prețurile la energie. 80% din indicele de inflație vine direct sau indirect din prețul la energie, care a crescut, ca Făt-Frumos sau ca Zmeul mai degrabă. Și aceste prețuri apoi s-au transferat rapid, mai rapid decât ne așteptam, și i-au surprins pe toți economiștii în prețurile la alimente. De aici vin creșterile.

Realizator: Exact asta voiam să vă întrebăm, dacă v-a surprins această această schimbare de perspectivă în ceea ce privește prețurile la energie?

Dan Suciu: La energie, nu ne-a surprins pentru că până la urmă a fost o criză venită din pandemie, transferată apoi în perioada de ieșire din pandemie, în care toată lumea a vrut să consume energie, în care a apărut apoi conflictul din Ucraina, care a dat peste cap întreaga piață. O piață care nu e structurată atât de simplu, în termeni de economie de piață, cerere-ofertă. Ba e reglementată, ba nu e reglementată. Oricum, nu e un produs pe care să-ți permiți să zici nu mai aprind, sting lumina în casă, că acum vreau să consum mai puțin, nu prea poți să faci asta. O faci cu un bec, dar nu cu toate becurile. Să zici că nu mai cumperi energie, nu poți asta. Cu gazele, la fel, mai reduci un grad, două, da nu poți să nu consumi gaz. Deci nu e o piață care funcționează ca orice alt produs, să spunem, unde cererea este elastică, dacă crește prețul sau, mă rog, crește prețul, scade cantitatea pe care o achiziționezi. Nu e așa la energie și acest lucru a dat peste cap întreaga economie mondială. Războiul asociat cu criza din energie, criza din energie legată totuși de un consum crescut după pandemie, pe fundalul în care vorbim în Europa de energie regenerabilă, care oricum e mai scumpă.Ca să nu mai spun că în România am avut și încercarea, mai mult sau mai puțin reușită, de liberalizare a pieței tot în această perioadă, o piață care nu-i piață. Repet, deci am avut cel puțin patru factori care au dat peste cap întreaga piață a energiei și nu ne-a surprins acest lucru pe care îl vedeam oricum întâmplând-se, mai mult sau mai puțin în ritmul în care s-a întâmplat, ci transferul prețului, cum s-au mutat apoi toate creșterile de prețuri la energie în creșteri de prețuri la produse alimentare. Sigur că se folosește energie acolo, dar parcă nu mâncăm curent pe pâine. Nu? Dar iată că aici a funcționat oarecum foarte rapid acest transfer, adică aici mecanismele oarecum s-au pus la punct, a crescut prețul energiei aproape instantaneu a crescut și prețul produselor. Asta a însemnat, de fapt, o creştere a așteptărilor legate de inflație.

Realizator: Dar, pe de altă parte, sunt curioasă dacă nu s-ar putea, așa cum discutăm despre reglementarea prețurilor la energie, așa cum discutăm despre o piață care este funcțională și despre produse de care nu te poți lipsi, cum este de fapt curentul electric, cum este gazul, tot așa, în domeniul alimentelor, n-ar fi interesant să existe niște instrumente care să arate cât este ponderea în prețul unui produs și să ai un control pe o anumită creștere a prețului, pentru că nu știi dacă într-adevăr ar fi trebuit să crească cu 10 % sau cu 30 %.

Dan Suciu: E drept că nu știi asta, dar sunt mai multe lucruri de spus aici. Nici la energie nu avem neapărat un control. Noi avem un plafon de preț. Prețul pe care îl plătim la energie nu e prețul energiei, pentru că avem acest sistem de plafonare și compensare. Ce înseamnă asta? Deci s-a stabilit un plafon de preț şi vine o entitate care de data asta e Guvernul și plătește diferența. E simplu. Prețul e mare la energie. Dacă n-am fi avut acest mecanism, inflația trecea de mult de 20 %. Deci trecea de mult de 20 %. În privința alimentelor, Ungaria a încercat o plafonare și a făcut o plafonare de preț la niște produse alimentare. Ce s-a întâmplat? Nu s-au mai găsit în magazine.

Realizator: S-au epuizat.

Dan Suciu: S-au epuizat rapid. Din păcate, am trecut prin asta și energia nu prea o poţi înmagazina şi vinde pe piața neagră. Deci nu e ca kilogramul de zahăr, pe care poți să-l vinzi pe piața neagră. Știm cum funcționează piața neagră, știm cum funcționează vânzările de după tejghea. Adică noi cei mai, care am trecut, am prins și 1989, mai lucizi, am văzut cum funcționează o piață care nu mai reglementă, nu mai e transparentă, numai e pe față, deci de-aia e o încercare care nu va fi sortită succesului. Va fi un eșec, va duce la economie subterană. Nu știu dacă reglementează prețul. Nici nu mai găsești produsele. Nu cred că e o soluție. Şi-apoi, cine poate spune prețul corect? Nu știu cine îl poate spune. Prețul reprezintă, până la urmă, și capacitatea de răspuns al cumpărătorului, al consumatorului. De vreme ce produsele acelea se vând, înseamnă că, general vorbind, nu neapărat toată lumea, dar general vorbind, există bani în piață și nu știu dacă ţinem cont de faptul că salariile în România - știu că poate multă lume o să mă critice acum și o să mă considere că nu sunt corect - dar în ultimii ani în România salariile au crescut spectaculos. Nu la toată lumea, normal că nu la toată lumea, dar una peste alta, dacă ne uităm la indicatorii statistici, și, în general, sigur, ai pe cineva căruia i-a crescut spectaculos şi pe cineva căruia nu i-a crescut și iese o medie bună, dar unul e suferind și unul este exaltat. Dar nu putem discuta în economie fără statistici de genul acesta. Au crescut spectaculos. Până în luna aprilie, inflația era egală cu creșterea salariului. Acum, sigur, inflația e 16%, iar creșterea anuală a salariului în România este 11. S-a pierdut din puterea de comparare, dar asta anul ăsta. Anii trecuți a fost invers. Creșterile de salarii erau peste inflație. Acum 2 ani, acum 3 ani și 4 ani la fel. Deci, cumva s-au acumulat creșteri salariale. Vedeți orașele în România. Cred că problema în România e mai degrabă disparitatea și diferențele de nivel de trai între marile orașe, care trag economia după...

Realizator: Şi mediul rural.

Dan Suciu: Şi mediul rural sau orașele mici, unde nu sunt multe oportunități și unde viața e grea. Suntem conștienți cu toții de asta. Dar în marile orașe, unde există oportunități, magazinele sunt pline, nu numai de mărfuri, de cumpărători. Străzile sunt pline nu numai de zăpadă, de mașini care circulă în toate direcțiile, la toate orele. La ora asta să știți că nu se mai circulă. E bine, am venit ușor la...

Realizator: O să fiți surprins când plecați, că se mai circulă.

Dan Suciu: Da. Deci nu vreau să transform o imagine idilică, pentru că a fost un an greu și toată lumea e conștientă de asta. Da, iată, nu a fost atât de greu. Au fost multe mecanisme în economia românească.

Realizator: A fost un an greu, dar nu atât de greu. Cum va fi 2023? Va fi un an mai ușor?

Dan Suciu: Va fi un an greu, o să spun pe scurt. Va fi un an greu, dar sunt toate premisele să nu fie atât de greu, cel puțin, adică e clar că nu va fi la fel de greu din perspectiva creșterii prețurilor.

Realizator: Pe oameni acest lucru îi interesează, în primul rând, și, desigur, oamenii își doresc să fie pace.

Dan Suciu: Asta e cel mai important și, din păcate, nu depinde prea mult de noi.

Realizator: Deși ne-am dori.

Dan Suciu: Dacă va fi pace și situația economică se poate îmbunătăți, pentru că e o perioadă tensionată, toată lumea, tot mediul economic resimte această tensiune, fie din energie, fie din alte activități.

Realizator: O resimțiți și dumneavoastră la Banca Națională?

Dan Suciu: Da, clar, bineînțeles c-o resimțim. Chiar dacă pe piețele financiare, unde e cotat leul, s-a reușit această stabilitate a monedei naționale şi leul nu a fluctuat mult și n-a fost atât de afectat, dobânzile, în schimb, au variat cum au variat, inclusiv pe piețele internaționale, nu a fost neapărat un an bun. Și, plus că există doză de incertitudine pe care nu poţi s-o elimini, adică nu știi, punct. Nu știi. Noi avem multe servicii specializate, economiști cu doctorate adevărate prin toate universitățile lumii, nu ne ajută într-o asemenea ipostază. Adică, ce nu știm, nu știm.

Realizator: Dar sunt convinsă că la Banca Națională lucrați totuşi pe mai multe scenarii.

Dan Suciu: Scenariul legat de conflict... Nu avem niciun scenariu. Nu putem spune că avem un scenariu. Avem, sigur, ipoteze care arată continuarea unei situații de natura celei existente acum, dar nu pot să vă descriu un scenariu în care ce se poate întâmpla? Nici nu vreau să îmi imaginez ceva de genul ăsta, în care se agravează conflictul, pentru că asta presupune, ce? Intervenții NATO, alte arme sofisticate. Deci, cred că nu e cazul să discutăm, pentru că intrăm într-o... Suntem pregătiți și pentru scenarii de genul acela, dacă vreți, dar de vreme ce le evoci, e ca și cum le-ai chema sau ca și cum...

Realizator: Atunci haideți să nu le evocăm.

Dan Suciu: Da.

Tot profitul sistemului bancar este cât profitul unei companii din sectorul energetic

Realizator: Îi salutăm pe cei care ne urmăresc și pe Facebook. Le reamintesc și numerele de telefon la care ne pot suna: 021.312.1054 sau 021.312.36.44. Invitatul nopții este purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu.

Ne scrie Nicușor Hagiu, ascultând discuția noastră despre prețurile la energie și carburanți, că aceste prețuri au fost unele de speculă, altfel companiile de profil nu făceau acele profituri la care nu s-au așteptat niciodată. Este o opinie, probabil, pe care o auzim des din partea oamenilor simpli.

Dan Suciu: Da, pot să accept și eu lucrul acesta. Într-adevăr, uitați-vă ce profituri spectaculoase au luat companiile la energie, într-adevăr, adică, apropo și de profiturile sistemului bancar. Tot profitul sistemului bancar, sunt 34 de bănci, este cât profitul unei companii din sectorul energetic, unei companii din sectorul energetic.

Realizator: …foarte interesantă această comparație.

Dan Suciu: Asta apropo de cât de blamate sunt băncile că fac profit. Ele trebuie să facă profit, că de-aia sunt bănci, că n-ar fi.

Realizator: De aceea funcționează, dar băncile au trecut în ultimul deceniu prin procese de restructurare destul de dureroase.

Dan Suciu: Într-adevăr, acolo s-a întâmplat ceva în energie, lucrurile au avut cu totul altă evoluție.

Realizator: Este sănătos un astfel de profit într-un an? Este…

Dan Suciu: Este evident că nu…

Realizator: geniul managerului?

Dan Suciu: Nu, nu a ţinut de... “Windfall profit” se numește asta, nu? Adică a venit din cer, așa, odată cu vântul. Nu a fost o reformă în sistemul energetic care să îi facă mai performanți, nu au descoperit un gaz și mai metan. Evident că nu. A fost o conjunctură economică profitabilă pentru ei și neprofitabilă pentru noi, ca să zic așa. Dar aici nu vreau să fiu foarte critic, pentru că nici măcar n-aș spune că au căutat cu orice preț faptul...

Realizator: Acesta a fost contextul…

Dan Suciu: Contextul…

Realizator:i-a avantajat.

Dan Suciu: Adică nu te poţi opune unui context internațional când vine cu forţa care vine. A, că poți după aia să încerci să taxezi, să mai reglezi profitul, să mai împarți un pic din acest... E altă discuție. Într-adevăr, ține... e o discuție de fiscalitate. Văd că se poartă zilele astea.

Realizator: Măcar parte din profitul acesta să rămână în țară sub formă de investiții, de modernizări.

Dan Suciu: Are loc această discuție, dar e o discuție pe care trebuie să o tratăm cu seriozitate, sigur și să vedem şi un rezultat în urma acestei discuții. Dar asta a fost ce s-a întâmplat.

Realizator: La Radio România Actualități, "Serviciul de noapte", invitat este domnul Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Avem un telefon în direct, îi spunem bună seara, bun revenit la "Serviciul de noapte", domnului Ruslan.

Ruslan: Bună noapte și vă salut cu drag pe dumneavoastră, că nu v-am mai auzit demult, pe invitatul dumneavoastră și pe toți cei care ne ascultă. Aș vrea să pun o întrebare în legătură cu împrumuturile, dar nu de la bănci, ci de la cămătarii cu acte în regulă care sunt pe piață. Nu vreau să dau, am câteva exemple, dar nu vreau să dau niciunul dintre ele, că oricum sunt mai mulți decât cei care îi știu eu. Cum de le este permis acest lucru, pentru că fac și reclamă și pe la televizor, în special. La radio nu am auzit, cu toate că ascult non-stop, de când mă trezesc până mă culc, pe la ora 3:00. Dar cum de ce le este permis acest acest lucru, inclusiv magazine, care - și aici dau un exemplu, Flanco - "Cumpără-ţi nu știu ce", dar dai între 70 și 120% și dai banii înapoi. Cum de este posibil așa ceva, ca să fie acreditate și să fie cămătari cu acte în regulă? Că așa îi numesc eu. Mulțumesc frumos.

Dan Suciu: Banca Națională nu are inițiative legislative. Aceste entități pot exista, de vreme ce legislația din România și din toată Europa le permite să existe. Ele funcționează pentru a deservi o anumită categorie de clienți și o anumită categorie de împrumuturi, acelea pe termen foarte scurt. Abuzurile, dacă vreți, apar atunci când împrumuturile acestea pe termen scurt și sume mici, de câteva sute de mii de lei, devin împrumuturi pe termen lung și cu sume mari. Ele nu sunt pregătite pentru așa ceva, pentru că pur și simplu, au dobânzile acelea foarte mari, care la o sumă mică, pe o perioadă scurtă, chiar dacă suma aceea pare impresionantă, e vorba de câteva zeci de lei sau 100 de lei în plus față de banii împrumutați, față de principal. Deci suma în sine n-ar fi impresionantă dacă s-ar respecta această regulă, pe care trebuie s-o respecte, evident și clienții, și evident, și aceste entități. Banca Națională nu supraveghează decât un număr limitat din aceste entităţi. Ea are cunoștință de ele, pentru că ele se înregistrează la Banca Națională, dar doar cele care au capitalizare peste trei milioane de euro, deci sunt câteva în țara asta, sunt mai atent monitorizate de Banca Centrală. Repet, în toată lumea, aceste entități funcționează și funcționează conform legii. Atunci când apar abuzuri, ele sunt încălcări ale legii, nu sunt nimic altceva, dar pot fi și neînțelegeri ale clienților și speculații, dacă vreți, ale celor care împrumută acești clienți, nerespectând acest principiu simplu pe care l-am spus, să dea împrumuturi pe termen scurt, pe sume mici. Pentru asta sunt gândite că na, dacă te duci la bancă, ai nevoie de 3.000 de lei, îți trebuie 3.000 de lei, e o sumă importantă pentru un anumit moment, până iei împrumutul ăla de la bancă, îți cere mii de acte și durează mult birocrația bancară. Un IFN de genul acesta îți dă mult mai ușor 3.000 de lei, îi dă, drept, cu dobândă mare, dar într-o lună sau două luni cât trebuie să dai tu banii înapoi, dobânda aceea mare aduce doar câteva zeci de lei, 100 de lei, 200 de lei în plus, maximum la suma împrumutată. Acesta este principiul după care trebuie să funcționeze și chiar îi rog pe radio-ascultătorii dumneavoastră să nu încerce să împrumute... să găsească alte soiuri de împrumuturi la aceste entități, pentru că ele de asta sunt făcute sume mici, perioade mici, dobânzi mari, nu mai contează că suma dată înapoi nu e mare.

Realizator: Mulțumesc mult pentru răspunsul oferit ascultătorului nostru.

Avem creșteri de dobânzi pe toate piețele internaționale. Cei care și-au făcut împrumuturi în euro sau în dolari vor avea parte de creștere

Realizator: Mai avem mesaje de la ascultători. Iată, Costel, vă întreabă ce va fi miercuri la FED, ce se va întâmpla?

Dan Suciu: Întrebare interesantă. Probabil vom avea o altă creștere de dobândă. Avem creșteri de dobânzi pe toate piețele internaționale. Banca Centrală Europeană a început mult mai greu, cea care nu este stăpâna monedei euro, a început mult mai greu acest proces de creștere al dobânzii, este un pic în urmă. Probabil pasul de creștere al Băncii Centrale Europene va fi mai mare decât al FED-ului acum. Asta este, de fapt, întrebarea, nu. Dacă crește? Care va fi pasul de creștere al dobânzii la FED, adică dobânda pe dolar. Suntem deja la cifre mari și acolo, peste patru, ne apropiem, vom ajunge la cifra aceasta și la euro. Asta înseamnă ce? Că și cei care și-au făcut împrumuturi în euro vor avea parte de creștere sau în dolari. În dolari nici nu cred că mai sunt, mai ales pentru persoane fizice împrumuturi în dolari. Poate pentru companii care exportă și cu piețe pe dolari, dar pe persoanele fizice nu cred că mai sunt în dolari sau sunt foarte puține.

Realizator: Care ar fi impactul asupra României al acestor creșteri a dobânzilor? Spuneați dumneavoastră, pentru cei care au credite în euro să se aștepte la o creștere a ratelor.

Dan Suciu: Sigur, asta este însă la persoanele fizice, pentru statul român, creșterea dobânzii la dolar înseamnă împrumuturi mai scumpe pe piețele internaționale. Deja ne împrumutăm scump. Costul datoriei, serviciul datoriei în totalul costurilor publice este în creștere. Era undeva la 1% din PIB. Va ajunge ușor la 2 % din PIB. Deci să ținem cont că statul trebuie să plătească dobânzi mult mai mari, cresc dobânzile inclusiv la împrumuturile în valută pe care le face statul român. Și asta pune o anumită presiune pe buget atunci când vrem alte servicii din partea bugetului public, trebuie să ținem cont că împrumuturile acestea pe care le face statul român sunt purtătoare de dobânzi și dobânzile sunt în creștere.

Peste 90% din veniturile bugetare ale statului român se duc în salarii și pensii

Realizator: Revine și Nicușor Hagiu cu o întrebare și profit de faptul că am ajuns la discuția despre împrumuturile făcute, se întreabă și domnia sa unde s-au dus banii din împrumuturile făcute în ultimii 33 de ani? Pentru că dacă acești bani intrau în investiții, crede Nicușor Hagiu, alta ar fi fost situația, fiind vorba de peste 50% din PIB.

Dan Suciu: Nu știu dacă suma este asta, nu contest dar nu știu, dar cel puțin în ultimii ani răspunsul e simplu. În ultimii ani, peste 90% din veniturile bugetare ale statului român se duc în salarii și pensii.

Realizator: Și ne-ar mai rămâne 10% pentru restul.

Dan Suciu: Tot ce ne-am împrumutat în plus, atât cât am făcut noi investiții, vine, de fapt, dacă vreți, din acele împrumuturi, da, sigur, banii se rostogolesc unii pe alții de multe ori. De multe ori, noile împrumuturi nu fac decât să acopere vechile împrumuturi. Marja suplimentară de împrumut de la un an la altul nu e atât de mare. Sigur că e mare, pentru că crește datoria publică de la un an la altul, dar mare parte din împrumuturi, de fapt, sunt rostogoliri ale vechilor împrumuturi. Dar marea problemă fundamentală, dacă vreți, a bugetului României este că 90% e blocat bugetul României. 90% se duc în salarii și pensii. Nu uitați că trebuie să creștem cheltuielile pentru înarmare. Trebuie să le creștem. Aici e o situație în care e greu să spui: acuma numai, hai să micșorăm bugetul de înaramre. A fost pandemia, în care au venit cheltuieli suplimentare asupra bugetului României. Ne-am întrebat cu toții și a apărut nemulțumirea aceasta: de ce statul român are atât de puține cheltuieli de sprijin pentru cei în pandemie, pentru companii. Păi, simplu, avea deja deficite foarte mari. Bun, 90% din buget era deja antamat cu salarii și pensii. Aveam deficite deja foarte mari. Cel mai mare deficit bugetar din Europa îl avem. Cel mai mare deficit bugetar.

Realizator: În continuare îl avem.

Dan Suciu: În continuare. Chiar dacă anul ăsta a mai scăzut și ne-am încadrat, avem 5,8 undeva anul ăsta, dar e mult. Alte state au doi, trei. Nimeni nu mai are cifre care să se apropie de a noastră.

Realizator: Dar ideal ar fi să păstrăm această tendință de scădere a deficitului bugetar. Este mai simplu să...

Dan Suciu: Obligatoriu. Dar nu vreau să ne gândim că nu mergem în jos, pentru că asta ar însemna dobânzi și mai mari, cheltuieli și mai multe, un serviciu al datoriei publice mult mai greu de gestionat de statul român. Și, nu uitaţi, suntem într-o procedură de infringement pentru deficitul bugetar din partea Uniuni Europene. Ce înseamnă asta? Că dacă la sfârșitul ciclului, care e 2024, hai să zicem 2025, nu ne respectăm angajamentul de a ajunge la un deficit de 3 %, ni se taie din fondurile europene. Ce ne-a salvat în această perioadă au fost fondurile europene...

Realizator: A avea acest deficit bugetar mai mic într-un an complicat, într-un an cu multiple crize, este un succes obținut ușor? Adică este firesc ca într-o perioadă de criză să scadă deficitul sau a fost parte a unei politici, a unei strategii și un succes de etapă obținut cu greutate?

Dan Suciu: Eu cred că a fost un succes de etapă obținut cu greutate. Am beneficiat mult în acest an de faptul că, până la urmă, anul care a trecut, de faptul că am avut totuși creștere economică importantă, cu inflație, dar importantă, patru, probabil peste patru va în cursul anului, întregul an. Am avut cea mai mare cifră a investițiilor străine de când măsurăm investițiile străine în România, peste 11 miliarde de euro au intrat în țară din investiții străine. De ce? Probabil doi ani au fost amânate acele investiții în pandemie și acum s-au adunat și, iată, 11 miliarde.

Realizator: înseamnă că se poate, adică putem absorbi banii europeni...

Dan Suciu: Asta fără banii europeni. Astea sunt investiții private din companii. Investiții europene am ajuns la un ciclu de atragere a fondurilor europene din programul standard, nu din PNRR. Deci, peste 70%. Mai avem un an, că el se închide, ciclul acesta în, e 2020 plus trei, deci anul acesta se închide. Probabil mai obținem încă 5-10 %, ajungem aproape de 80% din întregul ciclu de finanțare 2014-2020. Deci sume consistente. Mai puneți și banii pe care îi trimit - trei, patru miliarde - românii din străinătate. Deci au intrat foarte mulți bani. De-aia avem şi moneda stabilă. A intrat foarte mult euro în economia românească. Banii ăștia se văd, până la urmă, se văd și în consum, că ei pun o presiune suplimentară pe inflație, dincolo de prețurile la energie, pentru că vorbeați de prețurile la produse alimentare care cresc. Păi de-aia și cresc. Există bani în România. Sigur că sunt cazuri particulare, multe, prea multe și, în anumite zone, foarte multe, de persoane care n-au capacitatea să obțină aceste venituri, chiar dacă ar vrea sau muncesc pentru asta. Dar, una peste alta, cifrele așa arată în România. Sunt şi elemente multe bune, dincolo de această opinie că o ducem rău.

Realizator: Dacă ne-am privi cu sinceritate în oglindă, cum ar trebui să ne evaluăm?

Dan Suciu: Pot să înțeleg și supărările, pentru că nu e ușor să-ți crească rata de la un an la altul. Cu tot istoricul, că au crescut și salariile, nu mai repet acum că n-are rost. Dar, evident, că șocul de an este același. Ce mi-au crescut ratele, dau mai mult pe rate. Salariile au crescut puțin, ratele au crescut mult. În termeni simpli asta e.

Realizator: Dacă ar fi crescut doar ratele, poate că n-ar fi fost atât de grav. Au crescut și prețurile!

Dan Suciu: Sigur că e un moment mai dificil. Din punctul ăsta de vedere, dar una peste alta, avem curajul să ne uităm în oglindă. Trebuie să recunoaștem că trecem prin cel mai bun moment istoric prin care a trecut această țară. De când e România, România n-a dus-o niciodată mai bine economic, geopolitic, cultural nu știu, aici poate avem niște discuții, iar sportiv, da, într-adevăr, am avut perioade și mai bune, dar erau cumva crescute în eprubetă acele performanțe. Dar economic și geopolitic cred că suntem. Poate nu-i cel mai bun an, 2022, dar printre cei mai buni ani. Ăsta-i paradoxul situației.

Ne așteptăm să avem o inflație de o singură cifră, începând din partea a doua a anului. Odată cu temperarea semnificativă a creșterilor de prețuri va fi și o temperare a creșterilor de rate din partea a doua a anului 2023

Realizator: În timp ce prețurile au crescut, inflația a crescut.

Dan Suciu: Peste tot a crescut. Asta-i lumea în care trăim acum, cu creșteri de prețuri.

Realizator: Și așa va fi lumea și în următorii ani?

Dan Suciu: Nu, cel puțin în România, noi ne așteptăm și asta e un mesaj extrem de important, să avem o inflație de o singură cifră, începând din partea a doua a anului.

Realizator: Aceasta e o veste bună pentru cei care ne ascultă, pentru că înseamnă că se mai temperează și creșterea de prețuri.

Dan Suciu: Se mai temperează și creșterea de prețuri, nu luna asta, nu luna viitoare, da...

Realizator: ...probabil în vară.

Dan Suciu: În vară, dacă avem norocul să aveam și un an agricol bun. Nici nu am emoții legat de prognoza aceasta pe care o facem. Adică ne putem duce chiar la o cifră relativ mică spre finalul anului și ne dă încredere să spunem că undeva în prima parte a anului viitor ne atingem ținta de 2,5% sau ceva de genul acesta. Adică ne înscriem în coridorul ăsta țintă, unde se zice că o economie funcționează performant cu o inflație de 2-3%. Și lipsa inflației arată ceva despre economia respectivă, deci de aceea se spune că 2-3% e de dorit. Se fac eforturi. S-au făcut eforturi. S-au băgat bani în economiile mondiale, doar să obțin un 2% inflație. Japonezii continuă să facă acest lucru. Dar de asta spun: avem această tendință de a nu vedea inflația curând, adică o temperare a creșterilor prețurilor. Iar în partea a doua a anului, o dată cu temperarea semnificativă a creșterilor de prețuri, va fi și o temperare semnificativă a creșterilor de rate.

2023 nu va fi un an al recesiunii

Realizator: Și vom avea și o creștere economică, da?

Dan Suciu: Noi, Banca Națională, colegii care fac aceste evaluări, spun că da. Spun că nu vom avea un an de recesiune. Chiar dacă creșterea se temperează, nu vom mai avea 4-5 cât am avut anul trecut. Probabil jumătate cât am avut anul trecut, dar e creștere. Alte economii, chiar din Europa Occidentală fac îngrijorări legate de o anumită recesiune, cel puțin pentru jumătate de an, dacă nu și pentru creștere oricum mici, 0, 0 și 1. Noi sperăm să avem ceva mai mult. Chiar dacă nu e ușor și presupune o anumită disciplină atât în ceea ce privește fondurile publice, cât și în ceea ce privește unitatea privată.

Realizator: Se apropie știrile orei 1:00, dar până atunci mai avem o ascultătoare care ne-a sunat.. Este vorba de doamna Octavia Blejan din Câmpia Turzii. Bună dimineața! Bun venit la "Serviciul de noapte", doamnă!

Octavia Blejan: Sunt foarte nedumerită, este strigător la cer. Am luat un împrumut de la bancă. Mi s-a cerut tot: venitul, venitul, venitul, venitul, venitul cât îl aveți? Bun. S-a dus venitul bătut în cuie, rata 600 de lei. Bun, am înțeles. Ce nu înțeleg: de ce se dublează rata și venitul rămâne același? Este strigător la cer! Pentru Dumnezeu. Atunci nu se mai ia în considerare venitul, că se dublează rata. Sincer vă spun, dar este dureros. Și cred că nu sunt singura în România, în cazul acesta.

Dan Suciu: Când ați luat împrumutul?

Octavia Blejan: De patru ani - cinci. Dar venitul, să știți, nu este foarte mare. Și dublată rata?

Dan Suciu: Înțeleg asta, dar în ultimii 4-5 ani venitul dumneavoastră a crescut? Adică acum patru ani cât aveați salariul?

Octavia Blejan: Cât? Cu 100, 200 și rata este dublă. Haideți să fim serioși!

Dan Suciu: Suntem foarte serioși. Eu acum n-am toate datele și nici nu sunt capabil să vă răspund la...

Octavia Blejan: Cred că în situația mea sunt 'n' români în secunda când se crește rata. Pe bune, nu se ia în calcul și venitul actual? Eu sunt un caz fericit. Mă gândesc că sunt oameni cu copii, români cu copii, eu totuși sunt mai decent, asta mă deranjează. Vă spun sincer, asta mă deranjează. Pe ce criterii se dublează ratele? Nu se iau în considerare veniturile, utilităţile, că atunci mi s-au cerut utilitățile, factura de gaz, de curent și acum nu se mai iau în calcul , se dublează ratele? Vă mulțumesc foarte mult! Aștept un răspuns. O seară faină!

Dan Suciu: Ratele. Ce înseamnă ratele? Ratele exprimă angajamentul clientului față de bancă. Îi va da înapoi într-o anumită perioadă de timp, eșalonat, suma împrumutată, plus o anumită dobândă, care, la rândul ei, este compusă din marja băncii şi o rată de referinţă, care e Robor-ul sau IRCC-ul acela, care este de fapt o componentă care, așa prevede legislația României, repet, nu este o iniţiativă legislativă a Băncii Centrale, ci a legislației României de a avea această componentă, să se înțeleagă cum funcționează o rată și care este componenta ei. Dacă se uită lumea acolo, apare DAE, care e marjă plus un anumit coeficient. Acel coeficient este legat de inflație. Direct, indirect, prin diverse modalități. Atunci când crește inflația, răspunsul la creșterea inflației este creșterea valorii banilor prin creșterea dobânzii. Adică, facem banii mai valoroși, trebuie să creștem dobânda.

Realizator: Ştiți de unde este nedumerirea firească a ascultătoarei noastre? Cum de este posibil să se dubleze ratele, pentru că nu am avut o creștere atât de galopantă a inflației, a dobânzilor?

Dan Suciu: Ba da! Nu uitați, anul trecut aveam 1 și ceva la sută inflație, acum avem 16.

Realizator: Să se dubleze la 16% ratele?

Dan Suciu: Inflația a crescut de 16 ori. Asta ne spune această cifră... Din păcate, a fost o explozie a creșterilor de prețuri. Nu putem tempera creșterea de prețuri decât prin creșterea valorii banilor, adică prin creșterea dobânzii. Și asta nu se întâmplă de azi pe mâine. Trebuie o anumită perioadă de timp, de temperare. Dar de aia am întrebat când a luat. Sigur, nu știu situațiile și probabil că sunt situații care nu au fost constructive, dar în ultimii ani în România au crescut salariile. Nu în acelaşi ritm în care au crescut ratele de la anul trecut la anul ăsta, așa este, dar anul trecut au crescut cu 11%, în anii trecuți tot creșteri de două cifre am avut pe salariile medii în România. Mare parte din persoanele care au probleme, care au luat rate, au avut și creșteri mari de salarii. Nu știu dacă doamna a fost în situația asta și îmi pare rău dacă nu a fost, dar în mare parte de aceea nu avem credite neperformante, adică oameni care renunță la creditare, pentru că au fost şi creșteri ale salariului care le-au permis să suporte creşterile de rate.

Realizator: Ne oprim pentru știrile orei 1:00, după care revenim în direct.

SERVICIUL DE NOAPTE CU MARIA ȚOGHINĂ – ORA a-II-a

Realizator: Am revenit în direct. Alături de mine, în studioul "Paul Grigoriu" al Societăţii Române de Radiodifuziune este Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR. Continuăm să discutăm despre riscurile la adresa stabilităţii financiare, politicile financiar-bancare şi soluţiile pentru a trece cu bine peste criza economică. Vă reamintesc numerele de telefon la care ne puteţi suna pentru a interveni în direct: 0213121054 sau 0213123644. De asemenea, puteţi să ne trimiteţi mesaje prin SMS la 0748887766 sau pe paginile de Facebook unde transmitem live video: "Serviciul de noapte" cu Maria Ţoghină şi România Actualităţi.

România este considerată o ţară mai riscantă decât alte ţări din Europa

Domnule Dan Suciu, mulţi dintre ascultătorii noştri se întreabă şi vă întreabă de ce băncile oferă condiţii mai bune de creditare în alte ţări ale Uniunii Europene şi când vom ajunge şi noi la dobânzi aşa microscopice?

Dan Suciu: Nici ei nu mai au dobânzi microscopice acum, că au inflaţie. Dar, da, au dobânzi mai mici decât în România.

Realizator: Condiţiile de creditare sunt mai bune.

Dan Suciu: Dobânzile, în principal. Acolo e marea durere şi, într-adevăr, este. Dobânzile exprimă ceea ce se numeşte un risc de ţară. Din păcate, nu ştiu dacă suntem - eu nu-s de acord, dar degeaba nu sunt eu de acord şi probabil nu sunteţi nici dumneavoastră şi mulţi alţii. Din păcate, România este considerată o ţară mai riscantă decât alte ţări din Europa. Asta se traduce sau, mă rog, asta se explică şi prin faptul că avem deficite bugetare şi comerciale mai mari decât alte ţări. Adică, noi trebuie să ne împrumutăm ca stat mai mult decât alte ţări. Deci asta înseamnă că asupra statului român există un anumit risc în legătură cu statul român, care vrând, nevrând, se transferă şi spre cetăţeanul român. Pe de altă parte, băncile sunt nişte animale extrem de sperioase, chiar dacă noi le considerăm că au mari puteri şi ne uităm la ele de parcă ar fi supermani, nu sunt. Sunt foarte sperioase - şi pe bună dreptate, pentru că trebuie să aibă grijă de banii pe care oamenii îi depozitează în bănci. Şi atunci se uită la tot, la riscul legislativ. Au apărut zeci de iniţiative legislative care mai mult încurcau decât descurcau. Poate că unele din bune intenţii, dar prost făcute şi care au speriat băncile. Din nou, ştiu că oamenii o să zică haideţi că băncile, bănci, nu-s... Sunt bănci, dar ele... Să nu uităm că problema băncilor, deosebirea între o bancă şi un IFN nu este că una dă credit pe sume mici şi una pe sume mari şi că o bancă depozitează bani. Adică, bun, cu dobânzile care sunt, dar pune banii deoparte şi când vine sorocul trebuie să ţi-i dea înapoi cu dobânda cu care s-a angajat. Asta este principala deosebire şi elementul care transformă o bancă într-o bancă şi nu într-o entitate care dă credite. Cum face asta? Cum îi înmulţeşte banii ăia? Sigur, prin credite. Dar nu uitaţi că în România avem undeva la, probabil un milion, un milion şi 100 de mii de credite şi vreo 12 milioane de depozite. Mari, mici, e altă discuţie. Dar, şi dacă e depozit mic, cu atât mai mult trebuie să ai grijă de el şi să-i dai o dobândă.

Realizator: Adică este o disproporţie?

Dan Suciu: Da, e şi o disproporţie, dacă vreţi, dar e important de văzut această parte a activităţii bancare, şi anume depozitul. Banca Naţională a încercat în ultima perioadă, prin diverse politici pe care le are la îndemână, să determine băncile să crească şi dobânda la depozite.

Realizator: Pentru ca oamenii să fie motivaţi să economisească...

Dan Suciu: Cu atât mai mult cu cât banii aceia sunt afectaţi de inflaţie. Dacă e să spunem un lucru, care probabil iar o să contrarieze, cei care pierd mai mult în această perioadă sunt cei cu depozite, pentru că ei au o anumită sumă care primeşte o anumită dobândă, dar care este mult mai mică decât inflaţia, deci pierd bani, în termeni neţi.

Realizator: Şi atunci poate că era mai bine dacă aveau depozite în euro.

Dan Suciu: Şi acolo se întâmplă asta, că şi inflaţia la euro e 8%. Deci, şi dobânda-i 2-3%.

Realizator: Dar pierdeau mai puţin.

Dan Suciu: Nu cred că pierdeau. Nu ştiu,"ž că noi acum am recuperat foarte mult la dobânda la leu. Avem dobânzi spre 8%, avem crescute de la 1% la 8% în câteva luni, tocmai în ideea de a strânge bani în economie, de nu mai afecta atât de mult pe cei care fac economisiri, pentru că oamenii ăştia trebuie premiaţi. Din păcate nu putem să-i premiem, dar le mai diminuăm cumva prin aceste creşteri de dobândă pierderile. Pe când dacă dai un credit acum, chiar dacă a crescut dobânda aceea, 10 lei acum sunt mai puţin decât 10 lei acum un an. Deci, tu dai, de fapt, nişte bani care sunt la rândul lor grevaţi de inflaţie.

Realizator: Este greu, poate, de înţeles, da.

Dan Suciu: Contraintuitiv spui: domnule, dar eu pierd bani, că mi-a crescut rata, mi-a crescut... Da, şi asta e adevărat, pierzi bani, că pierzi, că orice om care dă mai mulţi bani, pierde bani, dar în termen /.../ pierdem mai puţin. Asta e diferenţa pe care vreau s-o subliniez acum şi e important de spus: avem cea mai mare creştere a dobânzii la depozite. Acest lucru a făcut ca să ajungem şi la depozite de 8% chiar 9%, chiar 10% am avut într-o anumită perioadă, acum a mai scăzut uşor la depozite. A fost o încercare a Băncii Naţionale să determine băncile să aibă aceste creşteri. Am reuşit şi acum pasul următor este să începem uşor, prin politicile construite de Banca Centrală, pentru că nu putem direct, noi nu suntem un minister al băncilor să dăm ordin băncilor "scădeţi", "creşteţi dobânzile". Nu sunt subordonatele noastre, sunt entităţi private, cu banii lor. Să le determinăm prin politicile noastre să înceapă să scadă şi dobânda la credite, mai durează un pic. Nu e atât de simplu, pentru că în continuare inflaţia este mare şi nu s-a inventat o altă metodă de a stăvili inflaţia şi mai ales aşteptările inflaţioniste decât prin creşterile de dobânzi. Asta este, din păcate. Ştiu că e contraintuitiv, din nou, şi deranjant, dar dacă vrem să scăpăm de inflaţie şi să avem o scădere normală, naturală şi consistentă a dobânzilor, nu putem decât aşa.

A lua un credit e o decizie personală. Poate fi încă un an mai agitat, mai complicat, mai scump

Realizator: Este momentul potrivit pentru a lua un credit? Şi în ce monedă ar trebui să ne împrumutăm?

Dan Suciu: Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar eu nu sunt un consultant financiar şi nu ştiu să vă răspund la această întrebare. Pot să spun, însă, următorul lucru: a lua un credit e o decizie personală. Dacă banii pe care îi iei îţi cresc calitatea vieţii, cu tot efortul de a plăti o rată apoi, de ce nu? De aia luăm credite, să avem un beneficiu real pe care îl simţim cu toţii, că altfel, sigur, un credit e o bucurie în ziua în care ai luat credit şi 20 de ani de nefericire cât plăteşti rata la el, dar nu astă-i scopul: să fii 20 de ani nefericit. Scopul e să trăieşti bine, mai bine adică, în urma acelui credit, chiar dacă e un efort de a-l plăti ani de zile. De aceea cred că fiecare trebuie să judece pe cont propriu această chestiune. Trebuie să spunem şi acest lucru îl facem. Acum este un vârf în ceea ce înseamnă dobânzile, deci suntem pe un vârf, probabil urmează perioade cu dobânzi ceva mai mici, dar asta nu înseamnă că urmează imediat de luna viitoare, poate fi încă un an mai agitat, mai complicat, mai scump. Aşa că fiecare trebuie să ia decizia în funcţie de cât poate duce. Banca Naţională a dat şi nişte reglementări în privinţa creditării, pentru că nu poate da ordine, şi anume ca rata în momentul creditării să nu depăşească mai mult de 40% din venitul persoanei respective.

Realizator: Tocmai pentru a nu mai ajunge la un volum mare al creditelor neperformante.

Dan Suciu: Exact şi pentru ca oamenii să poată plăti în continuare. Deci, s-a ales 40% ţinându-se cont de mai multe riscuri posibile care să se întâmple: riscul de creştere a ratei. E drept că ne-a surprins inflaţia mai mult decât am luat noi în calcul riscul ăsta, dar pusesem la socoteală şi riscul deprecierii. Aceasta nu s-a produs, deci cumva se mai compensează.

Realizator: S-au compensat.

Dan Suciu: Nu total, dar cât de cât. De aceea, în acest moment vedem că nu avem credite neperformante, oamenii îşi plătesc creditele, ştiu că e un efort pentru ei, dar şi le plătesc. Dimpotrivă, au scăzut, anul acesta 2 până în 3% din totalul creditelor sunt neperformante. Am fost în 2010, 2011, 2012, eram cu 20 şi ceva la sută credite neperformante, ca să-nţelegem ce tip de criză am avut şi ce tip de, hai să zicem criză avem acum, şi poate cuvântul criză acum...

Realizator: Nu este neapărat justificat...

Dan Suciu: Nu e neapărat justificat, când ai o creştere economică, dar ai o problemă legată de inflaţie, într-adevăr.

Realizator: Sigur, când vorbim despre criză economică poate că nu ne referim strict la ceea ce se întâmplă în România, ci ţinem cont de ceea ce se întâmplă la nivel european, la nivel global, ţinem cont de faptul că este un război în apropiere şi ne mai amintim de faptul că şi atunci când eram în pandemie tot specialiştii ne spuneau că după pandemie o să avem o perioadă de criză economică.

Dan Suciu: Şi în pandemie era o criză, că în momentul în care am blocat economia, era criză, era o cale spre criză, nu poţi să ai o perioadă minunată cu economia blocată.

Realizator: Dar iată că a trecut şi oarecum motoarele economiei au repornit.

Dan Suciu: Ele au pornit chiar tare şi de aici a venit şi o primă presiune pe preţul la energie. Dar, după aia, lucrurile, din păcate, sau mai complicat, cu războaie, cu alte solicitări, cu energie regenerabilă, multe alte necazuri.

Avem un sistem financiar-bancar stabil, bine capitalizat, care poate contribui la creşterea economică

Realizator: În urmă cu 10 zile, Banca Naţională a României a lansat Raportul asupra stabilităţii. Care sunt cele mai importante elemente ale acestui raport?

Dan Suciu: Raportul acesta încearcă să evalueze în ce măsură sistemul financiar-bancar din România este riscant şi care sunt principalele riscuri care pot apărea. Concluzia simplă, dacă vreţi, este că avem un sistem financiar-bancar stabil, bine capitalizat, care stă bine pe picioarele lui şi poate contribui la creşterea economică şi la economia românească. Băncile pot să-şi facă treaba, au toate resursele să îşi facă treaba, ştiu că sunt blamate, ştiu că lumea nu e deloc încântată de această creştere de dobândă, într-adevăr, şi am discutat subiectul, ştim cu toţii ce se întâmplă, rog întotdeauna să se uite şi la partea de depozite. Şi cel mai important lucru de spus este, până la urmă, că această activitate de creditare pe care o pot face băncile se poate face acum fără fonduri de afară, se face pe baza banilor pe care românii i-au depus în bănci şi care sunt de 3 ori mai mult decât creditele date. Asta e şi bine, dar şi rău, în sensul în care e loc de mai multă creditare în România. De fapt, asta e una din concluziile raportului, e loc de mai multă creditare, şi ne punem cu toţii întrebarea cum facem să credităm mai mult economia, pentru că s-a constatat foarte clar că o economie unde creditarea funcţionează, unde se dau credite - şi aici nu mă refer la creditele de nevoi personale, la creditele de consum, ci la creditele pentru activitatea economică, pentru companii, hai să zicem şi creditele imobiliare. Deci o societate, o economie unde creditele acestea se dau şi funcţionează eficient serviciul de creditare, creşterea economică, bunăstarea se împarte mai bine la toată lumea şi apare această creştere economică. Noi avem printre cele mai mici intermedieri financiare, adică implicarea sectorului bancar în economie, cele mai mici.

Realizator: Ce am putea face pentru a creşte acest grad de implicare?

Dan Suciu: Mai multe lucruri, şi au fost şi câteva soluţii date de colegii care se ocupă de stabilitate financiară. Repet, aici principala discuţie nu e creditarea persoanelor fizice, unde şi aici, sigur, se poate extinde un pic această creditare, dar, din păcate, în România se constată că sunt puţine companii, mult mai puţine companii de când ne-am aşteptat care sunt bancabile, pe care o bancă ar dori să le..., ar avea garanţii şi credinţa că poate să le finanţeze cum trebuie. De ce asta? Pentru că multe din companiile româneşti, de exemplu, au capital negativ. Dacă nici proprietarul nu bagă banii în ea, de ce ar băga un altcineva? Ce încredere ar avea? Ca să traduc simplu ce înseamnă capital negativ. E una din principalele probleme, cum creştem, ca numărul de companii româneşti să devină mai bancabil. O dată prin asta. Sigur că e un proces dificil, dar e un proces pe care multe bănci l-au pornit deja şi încearcă să construiască la rândul lor relaţii cu diferite companii, să le educe, să aibă garanţii, să vadă un istoric de plăţi, să vadă un istoric de activitate economică care să arate o anumită disciplină şi o anumită consecvenţă şi o anumită seriozitate în ceea ce faci. E un proces dificil, nu se va schimba de la un an la alta.

Realizator: Avuţia netă a populaţiei a crescut cu peste 10% separat în raportul prezentat de guvernatorul Băncii Naţionale României. Ce spune această informaţie despre economia României şi despre români?

Dan Suciu: Spune ceea ce încerc să spun de la începutul emisiunii, că nu o ducem atât de rău pe cât avem sentimentul, sigur, determinat de evenimentele care ni se întâmplă în viaţa noastră în fiecare zi, şi anume facturi, rate, probleme la serviciu, preţul la alimente şi aşa mai departe, nu o ducem atât de rău. Ţara a crescut, economia a crescut, implicit valoarea proprietăţilor noastre a crescut, acelea pe care le avem, un apartament de două camere, de trei camere. Sigur, nu la toată lumea, nu în toate locurile, dar noi operăm cu statistici, şi nu cu cazuri particulare. Asta nu e o scuză, pentru că drama stă în cazurile particulare, şi nu în statistici. Din fericire, până la urmă, pentru că a apărea şi în statistici, înseamnă că toată lumea ar duce-o prost. Dar statisticile astea arată, că există multe motoare de creştere în România, valorile proprietăţilor noastre au crescut, valorile terenurilor noastre au crescut, banii pe care i-am făcut în această perioadă au trecut crescut. V-am dat exemplele, la câţi bani au intrat numai anul trecut, banii aceia s-au dus cumva. Am făcut activităţi, am muncit şi cine a muncit, în general, a obţinut venituri în România, cel puţin în anumite oraşe. Repet, situaţia, nu ştiu dacă e la fel... un exemplu pe care l-am avut din Turda sau Câmpia Turzii...

Realizator: La Câmpia Turzii.

Dan Suciu: E un oraş la limită, acolo nu ştiu câte oportunităţi sunt, într-adevăr, dar în Cluj e cu totul altceva, au cele mai mari valori la proprietăţile imobiliare din, nu ştiu dacă nu cumva din estul Europei.

România are şansa să nu intre într-un proces de scădere economică, de recesiune

Realizator: Două treimi dintre economiştii care au fost la jumătatea lunii ianuarie la Forumul Economic Mondial de la Davos consideră că anul acesta va fi o recesiune mondială. Specialiştii mai sunt de părere că actuala criză a costului vieţii se apropie de momentul de vârf şi va deveni mai puţin gravă la sfârşitul anului 2023. Pe agenda Forumului Economic Mondial de la Davos au figurat teme precum încetinirea creşterii economice globale, provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina. Sunt reprezentanţii Băncii Naţionale a României îngrijoraţi de aceste evaluări? Şi sunt aceste evaluări concordante cu cele ale specialiştilor noştri?

Dan Suciu: Da, în raportul de stabilitate de care vorbeam adineauri, riscurile pe care le evaluam erau...

Realizator: Similare.

Dan Suciu: ... similare. Riscul climatic, e prima dată când trecem riscul climatic acolo, vedem ce se întâmplă, nu mai avem garanţia că vremea e cu noi, nu ştim cum e, ori e prea cald, nu plouă, ori e secetă. Nu, nu vreau să mă pronunţ pe subiectul ăsta. Nu sunt specialist să fac o evaluare, dar e clar că un risc climatic de care vorbim... Vorbeaţi de recesiunea mondială. Părerile aici se schimbă cu mare repeziciune, deja estimările sunt că dacă va fi recesiune, nu va fi atât de gravă aşa cum am evoluat acum o lună, două. Clar că e un an cu o decelerare a activităţii economice. Cum spuneam, România are şansa să nu intre într-un proces de scădere economică de recesiune, mai ales pentru care acces la aceste fonduri europene din care începem să ştim să cheltuim. Sigur că PNRR-ul are nişte condiţionalităţi, sperăm să le respectăm. E mai complicat procesul, dar una peste alta, de noi depinde să nu intrăm în recesiune. Poate alte state sunt într-o situaţie mai puţin...

Realizator: Fastă.

Dan Suciu: Da, şi depind mai mult de conjunctura internaţională. Noi avem această ancoră de stabilitate sau, nu ştiu, acest vânt care ne poate sufla în pânze şi să scăpăm de recesiune, pentru că depinde numai de noi acum.

Trecerea la moneda euro: mai avem nişte criterii de respectat

Realizator: O întrebare din partea unui ascultător care ne urmăreşte pe Facebook, este vorba de Adi Voicu, care vrea să ştie dacă România mai trece la zona euro, adoptă moneda euro.

Dan Suciu: Da, România este obligată, şi-a asumat printr-un angajament cu Comisia Europeană în momentul aderării, în 2007, să treacă, într-un moment nedefinit, dar nu are opţiune să nu treacă la zona euro. Alte state, cum ar fi Danemarca, de exemplu, în momentul în care a aderat la UE şi-a asumat că ea nu va trece niciodată la zona euro. Au parafat acest angajament cu Comisia Europeană. Noi, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi Croaţia chiar a trecut de la 1 ianuarie.

Realizator: Pare că şi Bulgaria e mai aproape de de zona euro...

Dan Suciu: Da, şi mai aproape.

Realizator: ... mai determinată.

Dan Suciu: E mai determinată. Deci angajamentul e luat şi nu poate fi altceva decât respectat. Acum, termenii sunt complicaţi. Odată, există nişte criterii bine definite, de coeficienţi economici, pe care o ţară care trece la euro trebuie să-i respecte, pe de o parte şi, pe cealaltă parte, există o discuţie, dacă vreţi, mai subiectivă, dar care şi ea se cuantifică la un moment dat, care s-ar traduce în ceea ce înseamnă convergenţa reală, adică în ce măsură economia ţării respective se poate integra şi se poate asemăna, sigur, păstrând proporţiile, cu economia europeană. Noi nu respectăm... Şi această convergenţă e un proces în curs. Spuneam că noi am recuperat foarte mult din decalajele faţă de Uniunea Europeană, suntem ţara europeană, poate, care a recuperat cel mai mult decalajele, pentru că am pornit de foarte de jos, când am intrat în Uniunea Europeană aveam criteriul acesta comparativ, de 44% faţă de de media Uniunii Europene, acum suntem spre 80%, ceea ce e foarte mult, deci de aceea spun că în aceşti 10 ani s-au întâmplat lucruri în ţara asta, bune, cu toate necazurile de zi cu zi. Una peste alta, privind de la îndepărtare şi de la distanţă, într-adevăr s-au întâmplat.

Realizator: Şi statisticile...

Dan Suciu: Statisticile nu mint. S-au întâmplat şi lucruri bune, dar convergenţa reală, acest proces mai are... mai avem de lucrat. Asta-i una. Hai să spunem că putem trece de povestea asta, dar nu putem trece de criteriile ferme şi criteriile-s ferme. Din criteriile ferme respectăm unul singur, şi anume datoria publică, care este sub 60%. Deci, da, la noi e spre 50% dar asta tot e o cifră mare pentru o economie ca România. 60% e o cifră validă pentru o economie mai mare poate, pentru România şi 50% e împovărător. În rest, dobânzile, în continuare sunt, cum spuneam, mai mari, mult mai mari decât presupune criteriul de convergenţă. Cursul de schimb e stabil, dar trebuie o decizie tehnică de a intra într-un anumit mecanism în care Banca Centrală nu mai intervine niciodată, asupra cursului de schimb.

Realizator: Banca Centrală, să ne înţelegem, e vorba de Banca Naţională a României.

Dan Suciu: Banca Naţională a României. Şi în contextul în care toţi ceilalţi parametri, şi să nu uităm, cel mai complicat, deficitul bugetar, care e 5 şi ceva şi trebuie să fie 3, bine ancorat în 3, şi acele 2,5 procente de PIB, de exemplu, sunt cheltuielile pentru armată, care sunt în plus. Simplu spus, nu... sau, mă rog, pensiile speciale sunt 1% din PIB. Deci putem să vedem de unde tăiem ca să ajungem la acel 3%, deci mai avem nişte criterii de respectat, care odată respectate, ne pot permite să luăm în discuţie convergenţa reală şi să se ia decizia politică după respectarea coeficienţilor economici, decizia politică a momentului de integrare, de adoptare a monedei europene.

Realizator: Ascultătorul nostru v-a urmărit răspunsul şi a venit cu o completare la întrebare şi spune, "Am impresia că România nu-şi doreşte, pentru că în 2012 avea mai mult de 80% criterii îndeplinite".

Dan Suciu: Da, dar a fost pentru un an. Deci nu au fost sustenabile, nu am fost capabili să menţinem acei coeficienţi. Sigur că trebuia să mai tăiem din salarii, să mai tăiem din cheltuieli, să păstrăm deficitul 3%. Nu era deloc simplu.

Realizator: Nu era simplu şi nici nu ar fi adus neapărat bunăstare omului obişnuit.

Dan Suciu: Da, a fost clar că nu au fost criteriile respectate cu sustenabilitate, adică rezistente la intemperii; criteriile acelea trebuie să reziste şi pe ploaie, şi pe vânt, şi pe zăpadă, şi pe un an mai secetos, şi pe un an mai ploios. N-au rezistat! Ca dovadă, nu eram încă pregătiţi să intrăm în euro, că poate ar trebui adăugat termenul acesta, criteriile respectate în ţintele stabilite, dar sustenabile, adică nu întorcând economia pe dos şi indiferent de ce se întâmplă în ţară.

Realizator: În actualul context regional, european, global, care sunt recomandările Băncii Naţionale a României pentru mediul de afaceri, mediul bancar şi pentru autorităţi, pentru ca să traversăm cu bine această perioadă?

Dan Suciu: Eu vreau să-mi păstrez, nu vreau să fiu modest cu orice preţ, dar nu asta-i ideea, dar nici nu vreau să mă transform în cineva care e capabil să dea asemenea recomandări. Şi nici Banca Centrală nu este o instituţie care să facă neapărat recomandări, are treaba ei foarte complicată şi foarte grea, care ţine de politica monetară, de a găsi momentul şi dozajul creşterii sau scăderii de dobândă, aşa încât să fie cel mai de efect această decizie şi să ajute oamenii pe un termen lung...

Realizator: Vă coordonaţi cu autorităţile atunci când luaţi deciziile?

Dan Suciu: Da, ne coordonăm, vorbim la nivelul direcţiilor noastre, e o discuţie permanentă cu Ministerul de Finanţe, pentru că împrumuturile statului, de exemplu, trebuie coordonate, tipurile de cheltuieli trebuie coordonate ş.a.m.d., dar noi facem politică monetară, ei fac politică fiscală, Banca Naţională nu este îndreptăţită să se pronunţe asupra politicii fiscale decât în măsura în care nu dă peste cap, nu ştiu, politici monetare, dar nu e cazul şi nici nu vreau să intru în această discuţie foarte detaliată. Pot să spun, însă aşa: e clar că deficitul bugetar reprezintă o problemă pentru toată lumea şi el implică costuri, o dată nerespectat, inclusiv în ratele tuturor, pentru că asta înseamnă risc, un risc care se traduce în deciziile băncilor de a creşte rata...

Realizator: De a creşte dobânzile...

Dan Suciu: Da. De dobânzile care cresc ratele, da. Deci, respectarea angajamentelor luate e un semn de seriozitate şi de a aduce mai multă încredere în această ţară, care a trecut prin câte a trecut şi aşa e văzută. Că ne place sau nu ne place, aşa e văzută.

Intrăm pe un trend descendent de inflaţie, mai ales în partea a doua a anului

Realizator: Mai avem un telefon în direct, îl salutăm pe ascultătorul nostru, domnul Gaşpar. Bun revenit la 'Serviciul de noapte'!

Gaşpar: Sărut mâna, doamna realizatoare, îl salut cu respect şi pe domnul invitat al dumneavoastră. Inflaţia asta cât va mai creşte, când va mai scădea? Ce speranţe pentru oamenii simpli, pentru pensionari? De vreun an şi ceva s-au mai făcut peste o mie de angajări la casele de pensii în toată ţara, recalcularea pensiilor încă o aşteptăm. S-a promis că pensiile până la 3.000 de lei nu vor mai fi impozabile, în luna ianuarie am primit pensia impozabilă, am aproape 3.000 de lei; să vedem până la sfârşitul anului ce va mai fi. Sperăm să fie lucruri mai bune, să fie transparenţă, să ştie tot poporul ce salariu are şi preşedintele ţării, şi preşedinta Senatului, care nu e definitivată, preşedintele Camerei Deputaţilor, guvernatorul Băncii Naţionale şi toată lumea, să nu mai fie mari secrete şi să nu se mai ducă bani din România, valută, în paradisurile fiscale nu numai din Europa, ci în Costa Rica, să-i aducă şi pe şmecherii ăia care au furat şi sunt prin alte ţări.

Realizator: Mulţumim mult de tot pentru întrebarea dumneavoastră. Tot inflaţia!

Dan Suciu: Da. Eu pot să vă răspund - sunt multe probleme aici, pot să vă răspund în ceea ce priveşte inflaţia. Anul 2023 ne dă ceva încredere. Probabil că inflaţia va începe să scadă începând din primul trimestru, mai încet la început, dar din partea a doua a anului vom vedea o scădere mai importantă a inflaţiei, aşa încât în semestrul 2 sigur, cum vedem lucrurile acum, vom avea o inflaţie deja de o singură cifră, şi va scădea treptat spre finalul anului aşa încât la anul pe vremea asta probabil vom fi aproape de ţintă. Deci intrăm pe un trend descendent de inflaţie, mai mic la început, mai mare în partea a doua a anului. Asta este vestea, cred că bună până la urmă, pentru că, e clar, nu mai avem ritmul ăla de creştere care ne-a dat peste cap pe toţi.

Criza din 2008 a fost generată de bănci mari internaţionale

Realizator: Prin ce este diferită actuala criză financiară de cea din 2008 - 2009?

Dan Suciu: Foarte multe diferenţe sunt. Cea mai importantă diferenţă este următoarea: criza din 2008 - 2009 a fost o criză determinată de bănci, o criză a sectorului bancar. Băncile au fost problema în acea criză. Mai puţin în România, pentru că aşa a fost, a fost o politică bună a băncii centrale, o supraveghere bună a sistemului bancar atunci, şi am fost printre puţinele ţări europene, au fost doar 5 ţări europene care n-au venit cu bani publici să susţină băncile. În rest, în toate cele 20 şi ceva de ţări europene au venit bugetele publice, statul, şi au susţinut băncile private, au băgat bani în bănci ca să nu dea faliment băncile respective. În România nu s-a întâmplat asta, ba, dimpotrivă, am reuşit să venim cu finanţare privată în băncile private, să îşi susţină propriile bănci, ceea ce e şi normal, dar în Europa a fost cu totul altă situaţie. Criza din 2008 a fost într-adevăr generată de bănci mari internaţionale, care au dat împrumuturi nechibzuit, ca să traduc foarte simplu. /.../ instrumente financiare complexe, date peste cap, nu mai ştia nimeni ce înseamnă un instrument, un împrumut de genul ăla, cine trebuie să recupereze banii, cine trebuie să-i primească, un faliment a atras pe altul. Asta se întâmpla în sistemul bancar şi, în consecinţă, nimeni nu mai împrumuta bani. Acum nu avem o criză economică aş spune că avem o criză în energie cu implicaţii în economie. Am avut o criză în energie, pieţele de energie au avut probleme atât de creştere a cererii, cât şi de determinare a preţului printr-un război care a dat peste cap atât cât mai era piaţă în energie, plus această presiune care vine din partea trecerii la energie regenerabilă, care implică costuri, şi, în consecinţă, am avut costuri crescute în energie care s-au transferat într-o viteză nemaivăzută asupra tuturor, al celorlalte produse, mai ales produsele alimentare. Dar n-am avut o criză economică, de vreme ce, vedeţi, în toată Europa am avut creştere economică, în România am avut creştere economică, o să avem şi anul ăsta creştere economică, mai mică, dar o să avem. În 2008 - 2009, 2009 a fost un an electoral şi am tras de timp, dar în 2010 am avut minus 7% creştere economică, adică a scăzut economia cu 7%. Aia a fost o criză din toate punctele de vedere. Anul ăsta creştem cu 5, 4 - 5%, deci diferenţa e colosală. De aceea, nu cred că putem vorbi de o criză economică acum, o criză în energie cu impact în economie, perturbaţii şi un puseu inflaţionist global, mondial aş spune aproape, care, evident, nu putea să ocolească în România, din păcate, că n-avem cum.

Realizator: Din păcate, da. Marius Iordache are o întrebare. A transmis-o pe Facebook: În anii pandemiei, singura ramură din România care a avut profit - consideră domnul Marius Iordache - a fost sistemul bancar. Profitul record a continuat şi în perioada de după, adică în criza războiului. Cum poate economia şi factorul politic să ajute la distribuirea mai justă a resurselor economice, în sensul de ce bogaţii se îmbogăţesc mai mult, ba chiar şi sunt mai mulţi miliardari, iar populaţia sărăceşte mai tare? Nu cumva miliardele bogaţilor sunt miliardele lipsă din buzunarele săracilor? Mai este aceasta o economie de piaţă bazată pe reguli echitabile?

Dan Suciu: Da, eu am o viziune uşor diferită, nu sunt atât de radical şi plec în principiu de la această afirmaţie. Nu am avut profituri record ale sistemului bancar decât comparativ cu alţi ani, să zicem. Şi într-un fel e normal. Să nu uităm că în acea perioadă nu au existat credite restante. De ce n-au existat credite? Pentru că cei care au avut probleme şi-au întrerupt plăţile. Şi ce înseamnă un credit restant? Înseamnă o cheltuială pentru bancă, o cheltuială care... un provizion. Adică banca pune bani deoparte. Dacă a dat un credit şi tu nu îi mai dai banii înapoi, Banca Naţională obligă banca respectivă să... toţi banii care presupune că ea ar trebui să-i primească, să vină ea de acasă şi să-i pună deoparte. Asta înseamnă o cheltuială enormă pentru sistemul bancar. De ce credeţi că au acceptat băncile aşa de uşor în perioada aceea să se suspende ratele? Ok, suspendaţi-le, măcar scăpăm de grija provizioanelor. Deci, noi nu mai avem cheltuieli, ne scoatem. Sigur activitatea funcţionat, a continuat, dar erau... În acea perioadă, ar fi presupus - ele deja erau pregătite -ar fi presupus să pună bani deoparte o grămadă. De aceea au apărut în ultimii ani profituri mari ale băncilor. Noi am obligat, Banca Centrală a obligat băncile să facă aceste provizioane după 2010, când au apărut creditele acelea restante, 20%, 25% din credite erau restante. În consecinţă, erau sume enorme pe care băncile le-au pus deoparte. Când au epuizat creditele restante, n-au mai existat, banii aceia au apărut ca profit, dintr-o dată. Dar erau banii băncilor, deci nu erau activităţi suplimentare pe care le-au făcut. Asta e o parte din profitul activităţii bancare pe care l-am văzut exagerat în anumiţi ani. Sigur că băncile scot profit, adică ar fi chiar culmea să nu scoată profit. Şi credeţi-ne că, la Banca Centrală, dacă vedem că o bancă nu scoate profit mulţi ani la rând, câţiva ani la rând, ne punem serioase semne de întrebare dacă banca aia mai merită să lucreze, pentru că e clar că nu e capabilă să funcţioneze ca bancă, ca entitate sănătoasă. Profitul nu e ruşinos. În termeni comparativi cu alte state europene, România nu are cele mai profitabile bănci. Mai mult, rata de profit a sistemului bancar este sub rata de profit a economiei în general, în România, sub media ratei de profit în economie. Ca să nu dau din nou exemplul acela care mă supără şi pe mine, că tot profitul sistemului bancar e cât profitul unei singure companii din sectorul energetic.

Realizator: Asta ca să înţelegem care este discrepanţa în momentul de faţă, creată de criza energiei.

Dan Suciu: Repet că nu e un profit mare în sistemul bancar. E mare, dar sunt bănci, cu asta se ocupă.

Vom avea o scădere a ratelor spre finalul anului

Realizator: Din punctul de vedere al politicilor financiar-bancare, vom avea anul acesta modificări importante?

Dan Suciu: Vom avea o scădere a ratelor spre finalul anului, sper. Sper că ratele...

Realizator: Aceasta este o veste bună...

Dan Suciu: ...să înceapă să scadă în partea a doua a anului, mai ales. Ele, o bună parte din ele nu mai cresc deja. Probabil în trimestrul al doilea vom avea vârful şi pentru IRCC şi în partea a doua anului să înceapă uşor, uşor să înceapă să scadă. Ceea ce e important.

Realizator: Va continua Banca Naţională a României să intervină pentru a asigura stabilitatea monedei naţionale?

Dan Suciu: Stabilitatea e un angajament pe care Banca Centrală l-a luat. Stabilitate nu înseamnă curs fix, nu înseamnă că cursul nu trebuie să mai mişte sau nu înseamnă că atunci când condiţiile de piaţă determină cursul să crească sau să scadă, Banca Centrală trebuie să facă ceva să inverseze această tendinţă. Nu. Ce a făcut Banca Centrală de-a lungul timpului a fost să tempereze vârfurile. Vârfurile, pe jos sau în sus. Un curs cât mai aşezat, cât mai bine... care nu are multe variaţii în sus sau în jos, e un curs care dă mai multă predictibilitate şi e un lucru de care nu prea avem parte, cu mulţi coeficienţi în România şi de aceea mizăm pe ele.

Realizator: Un alt mesaj de la ascultătorul nostru, Adi Voicu, ne urmăreşte pe Facebook: "este normal ca băncile să vândă creditele neperformante către alte firme de recuperări, mai ales dacă în contractul cu banca nu este stipulat acest lucru?"

Dan Suciu: Da, legislaţia permite acest lucru. E o legislaţie legată de creditele neperformante, de transferul acestor credite neperformante, atâta vreme cât e legal e şi normal.

Realizator: Cât va fi euro la finalul anului?

Dan Suciu: Nu ştiu, nu ştiu.

Realizator: Mai mic? Mai mare?

Dan Suciu: Nu ştiu, nu ştiu să vă spun acest lucru. Repet, cursul nu e un curs fix.

Realizator: Să ştiţi că special am lăsat aşa, întrebarea aceasta, mai pe final de emisiune, ca să fim doar cei care suntem rezistenţi, doar noi să ştim, doar cei aleşi, care rezistă până la sfârşitul emisiunii să afle.

Dan Suciu: Dacă ar şti cineva... Nu ştie nimeni acest lucru. Deci, trebuie să... Aş vrea să înţelegem acest lucru. Nu-i un curs, nu-l punem cu mâna, nu-l aşează nimeni pe hârtie şi, după aceea, stăm fix acolo. Sunt mii, zeci mii de tranzacţii care-l determină. Faptul că nu agreăm la Banca Naţională. În legătură cu aceste mari diferenţe de curs e altă discuţie. Dar cursul este un organism viu, el trăieşte în funcţie de tranzacţii. Şi nu uitaţi, dacă intră bani mulţi, cum au intrat anul acesta, iată, pe final de an, mă rog, tot spun anul acesta, dar mă refer la 2022, pe final de an am avut o întărire chiar puternică a cursului. Am avut 4,95 la un moment dat, acuma era 4,89; 4,90. Nu înseamnă că asta e direcţia neapărat. Mulţi spun că ar trebui să avem o altă valoare a cursului. Dar, una e vorba, alta e fapta. Fapta înseamnă euro care intră în economia românească.

Realizator: Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, declara recent că stabilitatea financiară nu depinde numai de Banca Centrală. Cine ar putea să contribuie la această stabilitate?

Dan Suciu: Sunt mai multe entităţi. În primul rând, Guvernul. Atâta vreme cât împrumuturile sunt gestionabile, împrumuturile pe care le face statul român sunt gestionabile, ele contribuie la stabilitatea financiară. În momentul în care împrumuturile nu mai sunt gestionabile, sau creşte rata de împrumut, sau creşte dobânda, aşa încât cheltuielile publice sunt gravate semnificativ de costul dobânzii, nu cred că e un semn de stabilitate financiară. Stabilitate o pot aduce şi băncile, prin o creditare responsabilă, o pot susţine şi cetăţenii, prin respectarea angajamentului de credit, care nu e obligatoriu. Nu e obligaţie să-ţi iei un credit, în sensul că trebuie să îl iei, dar când îl iei trebuie să-l plăteşti. Şi toate aceste mecanisme contribuie la stabilitatea financiară.

E mai prudent să te împrumuţi în lei

Realizator: Care au fost lecţiile învăţate din precedentele crize pe care le-am traversat? Lecţiile învăţate şi de oamenii obişnuiţi, dar şi de bănci.

Dan Suciu: În primul rând, aceasta legată de creditare. Dacă vă amintiţi perioada 2008-2009, a fost o exuberanţă a creditării greu de stăvilit, chiar dacă...

Realizator: Creditul cu buletinul.

Dan Suciu: Da. Chiar dacă Banca Naţională luase atunci nişte măsuri care au fost destul de criticate ca fiind neortodoxe şi anume creşteau rezervele minime obligatorii, adică la fiecare credit dat cereau băncilor să pună... să vină cu bani la Banca Centrală, aşa încât să nu aibă disponibilităţi atât de mari de creditare. Încerca să stăvilească creditarea cum putea şi Banca Centrală în perioada aceea în care era o altă paradigmă economică şi orice intervenţie de genul acesta a Băncii Centrale era considerată o intervenţie în piaţă, care nu permite libera circulaţie a capitalelor, nu permite liberul acces la credite şi aşa mai departe. Şi era şi o tendinţă în populaţie, dacă vă aduceţi aminte, inclusiv eu, ca ziarist, eram destul de critic la adresa Băncii Centrale, de ce nu lasă oamenii să împrumute cât vor? De ce vor să pună restricţii? De ce vor să pună limite pe ratele de credit? Această lecţie a fost învăţată şi, în bună măsură, ea s-a tradus în faptul că acum există o reglementare fermă a băncii centrale prin care ratele nu pot depăşi mai mult de 40% din venit în lei, iar în valută 20%. Altă lecţie a fost aceasta legată de riscul valutar. Cred că toată lumea a înţeles că atunci când te împrumuţi într-o altă monedă decat leul există posibilitatea să ai deprecieri pe care nu le poate controla nimeni, nu numai în ceea ce priveşte francul, dar şi în ceea ce priveşte cursul euro-leu, chiar dacă acum e stabil. În consecinţă, e mult mai prudent să te împrumuţi, chiar dacă pare nerentabil la prima impresie, cu dobânda mai mică în euro, dar e mai prudent să te împrumuţi în lei, e o altă lecţie pe care cred că au învăţat-o şi băncile şi nu mai oferă cu atâta largheţe împrumuturi în valută. Aşa că suntem într-un alt orizont în ceea ce înseamnă sectorul financiar-bancar, mult mai aşezat, mult mai aşezat. Și mai e un lucru foarte important. În perioada aia, 2008 - 2009, banii care se dădeau ca împrumut erau în principiu fonduri atrase de bănci de afară, pe care apoi le distribuiau în ară prin împrumuturi. Acum n-au nevoie să mai tragă bani de afară. Există depozite ale românilor în bănci care fac ca aceste bănci să dea împrumuturi bani româneşti, bani care rămân, au fost făcuţi în România, sunt în România şi sunt daţi apoi în economia românească. E mult mai sigur un asemenea sistem.

Realizator: Mult mai sănătos.

Dan Suciu: Da, da.

Realizator: Credeţi că în actualul context despre care am discutat de mai multe ori pe parcursul emisiunii, nu mai reiau, statul ar trebui să se implice mai mult în economie?

Dan Suciu: Aici e o polemică lungă pe care economiştii şi filozofii, de ce nu, o au în privinţa rolului statului în economie. Venind de la o instituţie care reprezintă cumva - nu? - statul, pentru că banca centrală reprezintă statul, nu îmi permit să pozez acum în libertarian şi să spun că statul nu trebuie să se bage în economie, să stea deoparte sau aşa, că aş fi puţin ipocrit, chiar dacă la origine am fost mai degrabă spre orientare de genul acesta, dar cred că un liberalism clasic, sănătos, în care statul încearcă să susţină şi să premieze performanţa şi valoarea, este mai potrivit pentru o ţară ca România decât un stat asistenţial în care, mi-e greu să spun acest lucru, da, în care văd cu tristeţe că se stă la coadă după ajutoare. Poate că oamenii ăia chiar au nevoie de ajutoarele respective, dar măcar atunci să nu stea la coadă. Ar trebui statul să facă ceva să nu mai stea oamenii la coadă la ajutoare, să susţină economia premiind performanţa şi să-i ajute pe cei care chiar merită ajutor, că au nevoie de ajutor.

Realizator: Monedele virtuale, noul, cum să spun, noul paradis pentru generaţia tânără...

Dan Suciu: Nu ştiu dacă mai e paradis... După cum vedeţi, au trecut prin, cel puţin prin purgatoriu, dacă nu chiar au căzut în iad.

Realizator: De la agonie la extaz, ca să spunem aşa, sau de la extaz la agonie.

Dan Suciu: Eu vă pot spune poziţia Băncii Centrale. Noi am dat două comunicate, şi poziţia noastră este în acord cu poziţia Băncii Centrale Europene, două comunicate în care, mai mult mai puţin, am susţinut următoare la idei. E dreptul fiecăruia să opteze pentru investiţiile în monedele viitoare, nu sunt ilegale, sunt permise, foarte bine, dar trebuie să fie conştienţi că există o anumită, o enorm de mare volatilitate pe aceste pieţe, că aşa cum se fac bani uşor, se pot pierde bani foarte uşor. În plus, nu se cunoaşte, în general, cei care investesc nu cunosc mecanismul propriu-zis care stă la baza acelor tranzacţii şi, în consecinţă, există un risc enorm de a pierde bani, dacă cineva îşi asumă acest risc, o face pe cont propriu. Cam astea sunt comunicatele pe care le-am dat de-a lungul timpului. Repet, nu e nimic ilegal, e parte din lumea în care trăim, dar trebuie să fim conştienţi şi să ne asumăm riscurile dacă vrem să intrăm pe o asemenea piaţă.

Realizator: În ce economisim, în ce investim, în euro, în dolari, în lei, în imobiliare? Ce este cel mai profitabil?

Dan Suciu: Eu lucrez la o instituţie care emite o monedă care se numeşte leul, nu pot să am încredere în alte... Nu, glumesc acum, dar nu am capacitatea şi nici cunoştinţele să dau sfaturi de investiţii de genul acesta. Nu e meseria mea. Eu sunt comunicatorul Băncii Centrale, nu sunt consultant financiar şi, după cum aţi văzut, nici consultanţii financiari nu prea au nimerit dacă v-aţi uitat la obţiunile lor.

Realizator: "Serviciul de noapte" la final. Domnule Dan Suciu, vă mulţumesc pentru prezenţă şi pentru maniera extrem de elegantă în care aţi răspuns întrebărilor dificile adresate atât de mine, cât şi de ascultătorii Radio România Actualităţi.

Dan Suciu: Vă mulţumesc foarte mult.

Realizator: Sper să reveniţi la "Serviciul de noapte".

Dan Suciu: După un somn bun, oricând la dumneavoastră.

Realizator: N-o să vă chemăm foarte des, ca să aveţi timp să vă odihniţi. Felix Crainicu, alături de psihologul Vladimir Enăchescu, vă aşteaptă mâine noapte cu o nouă temă provocatoare: teoria conspiraţiei. Echipa ediţiei: Luminiţa Voinea şi Luciana Gingăraşu, redactori, Marius Ţoghină transmisia video, Oana Popescu şi Costin Iorgulescu regia de emisie. Sunt Maria Ţoghină şi, în numele tuturor, vă mulţumesc pentru atenţie, vă doresc o noapte senină. Ne reîntâlnim şi joi noaptea cu un nou subiect din actualitate: Cum creştem imunitatea în sezonul virozelor şi al gripelor?

Transcriere: Agenția de presă RADOR a Societății Române de Radiodifuziune

Directorul ARCUB, Mihaela Păun, vine la Serviciul de noapte
Serviciul de noapte 13 Mai 2024, 07:47

Directorul ARCUB, Mihaela Păun, vine la Serviciul de noapte

Despre efervescența culturală a unui București din ce în ce mai cosmopolit discutăm în ediția de luni noaptea cu directorul...

Directorul ARCUB, Mihaela Păun, vine la Serviciul de noapte
Colegiul Medicilor Stomatologi solicită eliminarea discriminărilor privind tratarea pacienților aflați în situații de urgență
Serviciul de noapte 09 Mai 2024, 13:31

Colegiul Medicilor Stomatologi solicită eliminarea discriminărilor privind tratarea pacienților aflați în situații de urgență

Colegiul Medicilor Stomatologi se alături CMR pentru a solicita Ministerului Sănătății adoptarea unei reglementări...

Colegiul Medicilor Stomatologi solicită eliminarea discriminărilor privind tratarea pacienților aflați în situații de urgență
Ioana Ardelean Rusu: Este de datoria noastră să nu uităm de unde am venit, cine suntem și care ne sunt rădăcinile
Serviciul de noapte 07 Mai 2024, 09:56

Ioana Ardelean Rusu: Este de datoria noastră să nu uităm de unde am venit, cine suntem și care ne sunt rădăcinile

Ioana Ardeleanu Rusu, o artistă complexă, care-și exprimă creativitatea prin muzică și scris a vorbit în ediția de Paște a...

Ioana Ardelean Rusu: Este de datoria noastră să nu uităm de unde am venit, cine suntem și care ne sunt rădăcinile
Ediție de sărbătoare a Serviciului de noapte
Serviciul de noapte 06 Mai 2024, 09:09

Ediție de sărbătoare a Serviciului de noapte

Ioana Ardelean Rusu este invitata Serviciului de noapte în a doua zi de Paște.

Ediție de sărbătoare a Serviciului de noapte
Bursele JTI pentru Jurnaliști lansează ediția 2024-2025
Serviciul de noapte 03 Mai 2024, 16:19

Bursele JTI pentru Jurnaliști lansează ediția 2024-2025

Programul Bursele JTI pentru Jurnaliști este destinat tuturor ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența...

Bursele JTI pentru Jurnaliști lansează ediția 2024-2025
Unele cercetări sociologice "sunt folosite masiv pentru a induce în eroare cetățenii". De unde ne informăm în campaniile electorale?
Serviciul de noapte 01 Mai 2024, 15:32

Unele cercetări sociologice "sunt folosite masiv pentru a induce în eroare cetățenii". De unde ne informăm în campaniile electorale?

Intrăm într-o perioadă în care este ușor să cădem victime pericolelor extremismului, manipulării și a cercetărilor...

Unele cercetări sociologice "sunt folosite masiv pentru a induce în eroare cetățenii". De unde ne informăm în campaniile electorale?
10.000 de alergători așteptați la HALF MARATHON în București
Serviciul de noapte 01 Mai 2024, 15:24

10.000 de alergători așteptați la HALF MARATHON în București

Evenimentul reunește mai multe curse de alergare, 21 km, ștafetă (3 x 6,5 km + 7 km + 7,6 km), 10 km, și 2,5 km.

10.000 de alergători așteptați la HALF MARATHON în București
Remus Pricopie: Prin neprezentarea tinerilor la vot sunt încurajate partidele extremiste
Serviciul de noapte 30 Aprilie 2024, 08:26

Remus Pricopie: Prin neprezentarea tinerilor la vot sunt încurajate partidele extremiste

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenţia că informaţiile trebuie luate din surse sigure şi verificate.

Remus Pricopie: Prin neprezentarea tinerilor la vot sunt încurajate partidele extremiste