Prof. univ. dr. Radu Jecan: Expunerea prelungită la soare creează poarta pentru dezvoltarea cancerelor de piele

Cancerul de piele este cea mai frecventă formă de cancer la nivel mondial, reprezentând peste 40% din totalul cazurilor.

Cifre oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății estimează că există în prezent, pe lângă melanoame, și peste un million de cazuri de cancer de piele non-melanom în fiecare an, ceea ce face din cancerul de piele cea mai comună formă de cancer din lume.

Ambele tipuri de radiații ultraviolete atacă ADN-ul celular

Expunerea la radiațiile UV are o legătură directă cu cancerele de piele.

“Expunerea prelungită și neprotejată la soare, creează poarta pentru dezvoltarea în timp lung, și aici vorbim de 10, 15, 20 de ani, a cancerelor de piele”, a spus prof.univ.dr. Radu Jecan, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Dincolo de efectele benefice ale soarelui în ceea ce privește starea de relaxare, producerea vitamimei D pentru buna funcționarea a organismului, sau pielea frumos bronzată, ambele tipuri de radiații ultraviolete, UVA si UVB atacă ADN-ul celular.

De fapt, bronzul este o reacție de apărare a organismului la expunerea la radiații solare, încercând să formeze o barieră pentru pătrunderea în profunzime a radiațiilor ultraviolete A și B.

“În spatele dorinței de a avea o piele bronzată, stă o banală reacție a unor celule din piele care se numesc melanocite, care încep să producă pigment, ori acest pigment este produs ca o barieră pentru a proteja pielea de efectul nociv al razelor solare. Soarele emite energie sub forma radiațiilor infraroșii care ne dau căldura și sub forma radiațiilor ultraviolete care sunt de trei tipuri: A, B și C. Cele de tip C, de obicei, sunt filtrate de stratul de ozon, iar la nivelul pielii ajung cele de tip UVA și UVB. UVA au o lungime de undă mai lungă și pătrund destul de mult în piele, fiind responsabile de procesul de îmbătrânire, de apariția ridurilor, de modificările de tip atrofic la nivelul pielii și de unele cancere de piele. In schimb, cele de tip UVB care pătrund la nivel mai superficial în piele, sunt răspunzătoare de amorsarea unor cancere de piele în timpul evoluției. Ambele tipuri de ultraviolte, de tip A și B atacă ADN-ul celular, adică locul în care informația celulelor este păstrată”, a explicat medicul.

Expunerea neprotejată a copiilor la soare și arsurile solare cresc șansele dezvoltarii cancerului de piele

Prof.univ.dr. Radu Jecan atrage atenția asupra faptului că adolescenții și copiii care înmagazinează o doză mare de ultraviolete, dublate de arsuri solare, sunt expuși pe parcursul vieții la un risc crescut de a face un cancer de piele.

“Expunerea solară în timpul copilăriei și adolescenței, mai ales cea care se lasă cu arsuri solare de gradul I sau II, crește semnificativ, de câteva ori riscul, pe toată viața, de a dezvolta un cancer cutanat”.

Folosirea cremelor solare cu factor de protecție 50 plus, chiar și 30, dar și evitarea expunerii la soare între orele 11.00 și 16.00 sunt metode de protecție împotriva problemelor cauzate de ultravioletele dăunătoare.

Totodată, în cazul femeilor, medicul nu recomandă expunerea sânilor la soare.

“Sânii, oricum sunt organe anexă ale pielii, care suferă influențe hormonale, și răspund foarte ușor la inflamația care poate fi cauzată de o arsură solară în acest loc”, spune prof.univ.dr. Radu Jecan.

Incidența cancerului de sân, în creștere

Incidența cancerului de sân este în creștere, atât la nivel global, cât și în Europa și România.

În Europa, cancerul de sân rămâne cel mai frecvent diagnosticat și cel mai mortal tip de cancer în rândul femeilor, cu o incidență în continuă creștere, în special în rândul femeilor de peste 50 de ani.

Deși mortalitatea din cauza cancerului de sân a scăzut datorită îmbunătățirilor în tratamente și screening, incidența continuă să crească.

“Din păcate, se pare că o femeie are un risc de 1 la 8 de a face un cancer de sân în cursul vieții.Și aici nu pot decât să mă opresc asupra metodelor de prevenție, de monitorizare și de identificare în stadiul precanceros sau a leziunilor foarte mici când practic acest cancer de sân se tratează cu o rată de succes apropiată de 100%. Până acum 30-40 de ani standardul de aur în tratamentul cancerului de sân era mastectomia, adică îndepărtarea totală a sânului și atunci când era cazul și a grupelor ganglionare din axilă. Progresele în biologia cancerului de sân, în identificarea tipurilor histologice, a profilurilor hormonale, genetice ale cancerului de sân, ne-au făcut să intrăm acum într-o epocă a tratamentului personalizat, astfel încât fiecare cancer de sân se tratează un pic diferit, pentru a oferi șanse optime pentru supraviețuire fiecărui tip de pacient și probabil că acesta va fi următorul pas semnificativ în medicină, să identificăm și căi terapeutice individualizate pentru fiecare pacient în parte, adică să-l putem analiza disecat și să alegem din multiplele opțiuni de tratament cea care i se potrivește cel mai bine”, spune medicul Radu Jecan, cel care se numără printre figurile de referință ale chirurgiei, plastice, reconstructive și estetice din țara noastră.

Reconstrucția de sân în tratamentul cancerului mamar

Prof.univ.dr. Radu Jecan a fost printre primii medici români, care, în 2002, a început să facă reconstrucție mamară la Spitalul Universitar din București, fiind printre pionierii acestei proceduri, alături de prof.univ.dr. Ioan Lascăr și de prof.dr. Alexandru Blidaru.

Medicul își amintește că la vremea aceea, aproape toate pacientele erau beneficiare de reconstrucție secundară, adică tratau mai întâi cancerul din punct de vedere chirurgical oncologic și după un an de zile, cu acordul medicului oncolog, aveau recomandare pentru operația de reconstrucție.

Acum lucrurile au evoluat, iar reconstrucția mamară se poate face în același timp cu tratamentul chirurgical al cancerului, spune medicul Radu Jecan.

“Dacă pacienta este bine diagnosticată, dacă este bine făcut profilul oncologic înainte de inițiarea tratamentului și mai ales, dacă abordarea este multidisciplinară așa cum o facem noi în spitalul nostru - Spitalul Clinic de Urgență ‘Prof. Dr. Agrippa Ionescu’ - printr-o comisie oncologică multidisciplinară, pentru această categorie de paciente, dar nu numai de sân pentru că aproape orice tumoră intră în comisia oncologică, putem fi siguri că le putem oferi și o reconstrucție imediată, adică în același timp cu tratamentul chirurgical al cancerului se realizează și reconstrucția.”

Procedura de reconstrucție mamară este decontată de Casa Națională a Asigurări de Sănătate.

În ceea ce privește chirurgia plastică și microchirurgia reconstructivă, au apărut noi tehnologii imagistice de diagnostic, de urmărire a evoluției țesuturilor, care se constitue într-un aliat foarte important pentru medici, după cum spune medicul Radu Jecan.

“Noi reconstruim, reclădim ceea ce este absent, ceea ce boala a alterat sau a modificat și încercăm să redăm normalul, așa cum unul dintre părinții chirurgiei plastice, Gaspare Tagliacozzi, spunea acum 400 de ani, nu numai pentru a restabili întregul, dar pentru a face omul și funcțional și a-i conferi o frumusețe astfel încât să-și poată recupera spiritul afectat în urma traumatismului. Ori, atunci când manipulăm țesuturi, trebuie să ne asigurăm când ele intră și ies din sânge, pentru că la baza păstrării viabilității vieții țesuturilor stă perfuzia tisulară, adică ele trebuie să se hrănească. Și atunci, tehnici avansate de imagistică, gen RMN, angiografie, cu reconstrucții tridimensionale care ne permit să vedem corpul uman într-o proiecție 3D pe care o rotim și o analizăm, vedem traiectul unui vas, cum vine, care sunt variațiile anatomice față de ceea ce scrie în cărți, ne ajută foarte mult”.

Prof.univ.dr Radu Jecan a subliniat și rolul deosebit de important al Inteligenței Artificiale și al chirurgei robotice în chirurgia plastică și microchirurgia reconstructivă.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 7/8 iulie 2025.