Cum putem scăpa de sărăcia energetică?

O gospodărie din patru se confruntă cu o formă de sărăcie energetică, potrivit unui Raport privind evaluarea Sărăciei Energetice din România, publicat de Banca Mondială, Ministerul Energiei și Observatorul Român al Sărăciei Energetice.

Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural.

Potrivit specialiștilor, România trebuie să reducă sărăcia energetică la jumătate până în anul 2030, pentru a nu ajunge ca în 2050, jumătate din populația României să fie cuprinsă de acest fenomen.

Sărăcia energetică înseamnă imposibilitatea unei persoane sau a unei gospodării de a-și plăti factura de energie și de a-și asigura nevoile de încălzire: căldură adecvată, răcire, iluminat și energia necesară pentru alimentarea aparatelor obișnuite, ceea ce are un impact semnificativ asupra calității vieții și a sănătății, precum și a oportunităților economice ale gospodăriilor afectate.

Realitatea arată că, în mediul rural, pe lângă lipsa lemnelor de foc, se constată că oamenii își încălzesc doar spațiile minime vitale, precum bucătăria și un singur dormnitor și toată iarna ajung să traiască în aceste spații pentru a-și putea permite încălzirea, atrage atenția Andrei Ceclan, lector universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, disciplina "Managementul energiei la nivel urban" și membru al Centrului de Cercetare în Tranziția Energetică.

Am ajuns aici din cauza faptului că până acum, în România s-au făcut investiții numai în reabilitarea clădirilor din orașe, iar mediul rural a rămas mult în urmă.

“Au existat până acum programe naționale de renovare/ reabilitare pentru clădirile din orașe, pentru blocuri, dar nu au existat programe naționale de renovare pentru locuințe din mediul rural. Și lipsa de eficiență a clădirilor se suprapune cu veniturile foarte reduse din mediul rural, pentru că acolo, evident, nu există oportunități prea multe pentru job-uri bine plătite. Tot o formă de sărăcie energetică este și faptul că oamenii nu au acces la surse diversificate de energie, majoritatea locuințelor depind de lemn, care este scump pentru bugetele multora dintre oamenii de la sat”, a subliniat Teodora Vasâlcă-Cimpoi, expert în comunicare pentru energie și schimbări climatice, invitată la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Lipsa de educație în ceea ce privește metodele de a eficientiza o locuință, face ca în România oamenii să se gândească doar la a-și cumpăra lemne de foc pentru iarnă si nicidecum la cum ar trebui să-și izoleze casa pentru a nu pierde căldură.

"Nu am auzit de la niciunul dintre oamenii cu care am vorbit astăzi, despre metode de eficientizare a locuințelor și mă refer aici la cea mai mică parte a izolării unei case, să zicem izolarea pereților exteriori sau schimbarea tâmplăriei. Deci, focusul era pe a cumpăra lemne sau investiția maximă pe care au reușit să o facă a fost o centrală pe lemne. În niciun caz, în partea de izolare sau etanșare a clădirii în care locuiesc”, spune Ionuț Chețe, inginer specializat în eficiență energetică pentru clădiri la Universitatea Politehnică Goteborg din Suedia, proiectant de case pasive, acele case care asigură un climat interior confortabil și vara și iarna, fără însă a fi nevoie de o sursă convențională de încălzire.

De ce avem cel mai ridicat nivel al sărăciei energetice din UE

Cauzele pentru care suntem săraci energetic sunt multiple.

Printre cele mai importante se numără lipsa investițiilor, a fondurilor necesare, discrepanțele uriașe dintre mediul rural și urban, precum și o legislație incompletă.

“O perioadă foarte lungă de timp nu s-a discutat nimic despre partea aceasta de eficientizare energetică a clădirilor. Încă din 2007, ne-am limitat la acel certificat de performanță energetică a clădirii, care nu spune foarte multe în realitate. Este doar o hârtie care ajută la vânzarea sau închirierea unui imobil, dar în realitate nu asta înseamnă eficientizare”, spune Ionuț Chețe.

Soluțiile ar trebui să vizeze, în primul rând, eradicarea sărăciei energetice prin eficientizarea locuințelor vechi sau construirea de case performante energetic.

“Mă întorc din nou la panourile fotovoltaice. E bine că punem panouri fotovoltaice, dar nu rezolvăm nici sărăcia energetică, nici factura de energie”, adaugă lector universitar Andrei Ceclan.

Tot el spune că lipsa fondurilor pentru a avea o casă eficientă energetic atârnă foarte greu.

“Pot să spun că principala provocare și barieră în zona aceasta a mediului rural este lipsa de resurse, de bani. Nu ne permitem să facem o casă performantă energetic, o casă cu un consum energetic redus, conform cerințelor legale, conform standardelor, pentru că n-avem suficienți bani, nu ne ajung banii să facem așa o casă doar din surse proprii”.

Soluție: un proiect de țară care să ajungă până la ultimul sat

Soluția eficientă pentru a eradica sărăcia energetică o reprezintă banii, care ar putea fi aduși de la Uniunea Europeană în satele românești, printr-un proiect de țară asumat de clasa politică.

“Dacă așteptăm ca banii aceștia să vină la statul român din fonduri europene, principala umbrelă prin care trebuie să-i ducem în satele românești este printr-un proiect de țară pentru la țară. Așa ceva nu avem în România: un proiect de țară. Avem nevoie de un proiect de țară cu viziune, care să ajungă până în ultima casă din ultimul sat, prin toate canalele de comunicare începând, iată, chiar de la radio”, a spus Andrei Ceclan.

Acest proiect ar putea fi întocmit și fundamentat de specialiști din universități, în parteneriat cu Academia Română, și preluat de politicieni, împreună cu un mesaj convingător care să ajungă până în mediul rural.

Apoi, putem atrage toate programele și finanțările nerambursabile pe acest proiect.

"De fapt, revitalizarea mediului rural, investițiile în infrastructura de internet, în școli de calitate, în initiative de tip start-up village, parteneriate între orașe și sate pot duce la atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon și la tranziția verde, care nu se poate realiza fără mediul rural. Pentru că, în România, aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural, aproape jumătate dintre gospodării sunt în mediul rural", este de părere Teodora Vasâlcă-Cimpoi.

Soluții smart: ventilaţie cu recuperare de căldură și biomasa

Un ventilator recuperator de căldură este un sistem avansat de ventilație care permite schimbul constant de aer între interiorul și exteriorul unei cladiri. În acest fel, aerul proaspat este răcit sau încălzit, economisind energie.

"Recuperatorul de căldură elimină aerul viciat și introduce aer proaspăt pe două tuburi diferite. Aerul acesta din interior trece prin acest schimbător de căldură unde nu se întâlnește cu cel proaspăt, doar îmi transferă căldura de la cel viciat și atunci aerul proaspăt din exterior, fie vară, fie iarnă, îmi preia temperatura din acel recuperator și economisesc energie. Sunt recuperatoare astăzi care ajung la 95%, 96% grad de recuperare a căldurii, ceea ce este foarte bine", a explicat Ionut Chețe.

El a adăugat că în anii ’70, Suedia avea deja sisteme de ventilare în clădiri, acum în România sunt obligatorii doar în instituțiile publice.

Acestea sunt recomandate pentru toate clădirile, dar nu se folosesc pentru că nu sunt obligatorii.

De asemenea, atunci când construim o casă nouă, mult mai important decât certificatul de performanță energetică este să facem anumite teste pentru a nu pierde căldură.

“Testul de etanșeitate, testul de izolare, să vedem unde nu sunt bine izolate părțile din casă, pereții, pe unde se scurge căldura din casa noastră. Pentru asta avem nevoie de profesioniști, oameni specializați, de meseriași, inclusiv din satele noastre, care doar de asta se ocupă, care știu să ne arate ce trebuie să facem să izolăm bine o casă. Încă de la început, încă din proiect, astfel de instruiri le văd utile”, spune Andrei Ceclan, lector universitar la Universittatea Tehnică din Cluj-Napoca.

O altă variantă ar fi încălzirea cu biomasă reziduală, care se folosește cu succes în Germania.

“Noi, în momentul ăsta, tot ce înseamnă resturile lemnoase din toaletarea copacilor de la exploatările forestiere, tot ce înseamnă deșeuri de lemn, rumeguș, gunoi, în loc să-l aruncăm, am putea să-l strângem și să-l folosim efectiv ca pe o resursă energetică. Prin tocare, mărunțire poate fi ars în centrale automatizate, care pot fi controlate prin telefon. Poti inclusiv să reduci și să crești temperatura în centrală și nu mai stai noaptea să pui lemne pe foc sau să tai lemne pentru că, pur și simplu, ai o centrală automatizată. Aici, practic, e o resursă care ar putea fi folosită inclusiv la sisteme de încălzire centralizată, pentru că sunt practici la nivel european. Se numesc state bazate pe bioenergie si numai în Germania, într-unul dintre landuri, există aproximativ 170 de sate pe bioenergie realizate și în funcțiune”, a explicat Teodora Vasâlcă-Cimpoi.

Specialiștii de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca experimentează soluții noi de încălzire în sistem pilot, chiar în încăperile universității.

Detalii în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 4/5 noiembrie 2024