Cosmin Marinescu, consilider prezidențial: Consolidarea finanțelor publice, prioritatea politicii economice

Prof.univ. doctor în economie Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, a vorbit, la Forumul Forbes, despre provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.

El precizează că este important să ne asumăm pragmatic nevoia unei schimbări de fond a modului în care sunt gândite și puse în aplicare deciziile de politică economică.

“În prezent, economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, cu precădere pentru economiile avansate. Prognozele macroeconomice indică o creștere a PIB-ului global de sub 3% în 2023. Pentru economia europeană, creșterea economică a fost deja revizuită în scădere, la doar 0,8% pentru anul curent, cu perspective recesioniste în cazul economiei Germaniei. Astfel, așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate în continuare de incertitudini și riscuri. În plan financiar, contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din vecinătate și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei”, a subliniat Cosmin Marinescu.

El susține că, în cazul României, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul de progress, iar România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care s-a confruntat în ultimii ani.

Criza energetică a fost ținută în frâu, prin diverse măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de anul 2021.

Avansul economic al României va rămâne superior mediei de la nivelul Uniunii Europene

Chiar dacă prognozele actuale indică și pentru România o decelerare a creșterii economice în 2023, prof.unv. Cosmin Marinescu consideră că avansul economic al României va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene.

“Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ. Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a scăzut cu aproape 22%, iar deficitul comercial cu 17%, însă prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit în planul competitivității. În contextul „normalizării” prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră. Însă datele recente arată că presiunile inflaționiste sunt în continuare active. În august inflația a stagnat, la același nivel de 9,4% precum în iulie, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare. Dacă ne referim la datoria publică a României, aceasta se menține în limite sustenabile, chiar dacă cifrele recente s-au intersectat și cu pragul de 50% din PIB. Date fiind măsurile fiscal-bugetare avute în vedere, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024”, a susținut Marinescu.

Pentru perioada următoare, așteptările în materie de performanță se bazează, într-o măsură semnificativă, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. În acest sens, stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României.

România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale – toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare, a subliniat Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, la Forumul Forbes.