“Adolescență coruptă”, serialul care pune pe jar întreaga lume. Cum ne punem copiii la adăpost

"Adolescence", un miniserial de pe o platformă de streaming, a captat rapid atenția globală.

Producția arată decalajul dintre percepția părinților despre activitatea online a copiilor și realitate.

Mulți adulți nu sunt conștienți de pericolele la care sunt expuși adolescenții pe internet.

Băieții și fetele trăiesc în lumi digitale separate

Noua miniserie "Adolescență coruptă", așa cum a fost tradus titlul în limba română, nu se bazează pe un singur caz real.

Stephen Graham, unul dintre cei doi creatori ai săi, a declarat că serialul a fost inspirat de epidemia în creștere a crimelor comise cu cuțitul în Marea Britanie.

Graham a spus pentru presa internațională că inițial nu era familiarizat cu conceptul de „manosferă” – o rețea controversată de site-uri, bloguri, forumuri și comunități online preponderent din lumea anglo-saxonă, care pretind că apără drepturile bărbaților și se mândresc prin opoziția lor față de feminism.

Serialul spune povestea unui adolescent de 14 ani, arestat sub acuzația de ucidere a colegei sale, Katie.

Acesta explorează și cum băieții și fetele trăiesc în lumi digitale separate, deloc accesibile adulților, care cred că știu ce se întâmplă, dar nu pot controla realitatea toxică în care copiilor sunt scufundați.

Elevul discută în mediul online lucruri despre care noi nu știm mai nimic

Comentând acest serial din punct de vedere al omului cu experiență la vastă în educație, Radu Szekely a spus la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, că partea cea mai dificilă este aceea că părinții, profesorii sau adulții din jurul copilului ar trebui să înțeleagă ce se întâmplă dincolo de partea vizibilă, în spatele aparențelor.

“Ce face elevul atunci când este în mediul online, în grupuri secrete, unde ei discută lucruri despre care noi nu știm mai nimic și pe care nu le împărtășesc cu adulții, nu le împărtășsesc cu profesorii. Și aici mi-am pus eu întrebarea: ‘De ce nu le împărășesc?’. Pentru că n-au încredere în profesori, nu ne împărtășesc pentru că profesorii sau noi, adulții n-avem încrederă în ei și se tem că vor fi judecați prea aspru pentru că au niște idei pe care noi le considerăm absurde și dacă le-am auzi, probabil le-am ridiculiza. Copilul petrece totuși un timp foarte lung din viața lui la școală. Dacă școala nu reușește să înțeleagă problemele astea, profesorii nu reușesc să se apropie de elevi încât să înțelegă ce este dincolo de aparențe, vom mai avea situații din acestea reale, nu doar în filme”.

Cum percep adolescenții radicalizarea din on-line

Valul de radicalizare care vine din mediul online cuprinde imediat mintea unui copil.

Este realitatea pe care o descrie Mihai Perț, adolescent în clasa 11-a, care a trecut prin filtrul minții lui acest serial.

“Ceea ce mi-a rămas mie în cap și mi s-a părut foarte important, este faptul că a fost una dintre primele reprezentări într-un format media al acestui val de radicalizare, indiferent că vorbim de dreapta sau de stânga, care foarte ușor pătrunde în mințile fragede ale adolescenților. Și mi s-a părut foarte important că se discută despre asta atât de deschis.”

Educația ar trebui să vină de la adulți, părinți sau profesori, dar o mare parte dintre ei nu sunt conștienți de pericolele la care sunt expuși adolescenții pe internet.

Nu ar trebui să condamnăm efectiv timpul petrecut online, ci să verificăm ce face copilul cu acest timp.

“Ce trebuie să facem în învățământ este să-i ajutăm să înțeleagă cum folosesc aceste device-uri și inclusiv social media, ca un instrument de lucru și nu doar pentru distracție. E posibil ca printr-o măsură legislativă să interzicem accesul minorilor la platforme de social media, însă nu cred că va rezolva problema pentru că cei care vor să ajungă la tineri și la copii vor găsi alte metode”, spune Radu Szekely, expert în educație.

Tânărul Mihai Perț face parte din categoria celor care folosesc rețelele sociale des, dar caută și latura lor pozitivă.

“Cât timp petrec pe online nu știu să spun exact. Ideea este că, cu siguranță este destul de mult timp având în vedere că foarte des urmăresc filme. Dar pe lângă asta e evident, ca orice alt adolescent, folosesc social media, TikTok și toate celelalte forme de entertainment mult timp și nu sunt întotdeauna mândru de asta, dar încerc să găsesc și lucrurile importante de acolo pe care le pot extrage să mă ajute.”

Dincolo de discuția despre interzicerea sau nu a rețelelor sociale, putem acționa imediat cu ceva ce avem la îndemână: educația media a copiilor și adolescenților și dezvoltarea gândirii critice.

Astfel, ei nu ar mai putea fi purtați așa ușor în lumi paralele.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 24/25 martie 2025

În ediția de luni, 31 martie, Maria Țoghină va aborda acest subiect la Serviciul de noapte și din punct de vedere pshiologic.

Invitate vor fi: psiholog clinician, psihoterapeut, dr. Gabriela Dumitriu, cadru didactic asociat la Universitatea din București, prof. univ. dr. Camelia Popa, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, psiholog clinician principal, cercetator stiintific Academia Română și prof. univ. dr. Georgeta Pânișoară,Universitatea din București, coordonatoarea colecției „Psihologia copilului și parenting”.