Tomac: România trebuie să îi ajute pe românii din comunitățile istorice

EXCLUSIV Europarlamentarul Eugen Tomac, despre problemele românilor din comunitățile istorice

Europarlamentarul român, Eugen Tomac, susţine că acesta este unul dintre momentele în care autorităţile trebuie să se implice şi să găsească soluţii prin care să îi ajute pe cetăţenii din zonele unde locuiesc mulţi români.

Apelul vine pe fondul situației etnicilor români din Cernăuți, Ucraina, regiunea cea mai afectată de pandemia cu COVID-19.

În orașul Cernăuți, spitalele sunt pline de pacienți, iar românii riscă să-și piardă locurile de muncă.

În jurul granițelor, avem un lanț viu de românitate, pe care suntem obligați, ca stat, să-l susținem și să-l păstrăm. Un interviu cu europarlamentarul român, Eugen Tomac, realizat de Maria Țoghină.

Reporter (Maria Țoghină): Domnule Eugen Tomac, veştile care vin din comunităţile istorice de români nu sunt dintre cele mai bune, pentru că, iată, de exemplu la Cernăuţi există un număr din ce în ce mai mare de oameni care sunt afectaţi de acest nou coronavirus. Ce credeţi că ar trebui, în această perioadă, să facem pentru a-i ajuta pe românii noştri ca să nu se simtă uitaţi?

Eugen Tomac: În primul rând, aş începe prin a vă mulţumi eu, făcând un arc peste timp, pentru că aţi vorbit de solidaritatea manifestată cu Republica Moldova, cu românii de acolo. Dvs. aţi fost un deschizător de drumuri pe calea undelor, pentru că aţi reuşit să duceţi Radio România în Republica Moldova şi iată că şi în situaţii de dificultate statul român este prezent acolo. Şi efortul nostru este cunoscut de românii din Republica Moldova tocmai pentru că şi Radio România este prezent acolo. Să ştiţi că primesc multe mesaje de la românii din Valea Timocului şi de la românii din Bucovina de dincolo. Ştim că Bucovina noastră, judeţul Suceava, este puternic afectat de coronavirus. În Bucovina de dincolo, din Ucraina, într-adevăr, situaţia este mai mult decât alarmantă şi cred că trebuie făcut mai mult. Am primit mesaje din partea românilor de acolo, am discutat chiar în cursul zilei de astăzi cu mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului României şi mi-am exprimat, la rându-mi, această îngrijorare. Şi sper ca statul român, în următoarea perioadă, să utilizeze din puţinul pe care îl avem, să găsească modalităţi prin care să îi ajute pe cetăţenii din aceste zone unde locuiesc şi mulţi români. Indiferent de cei care beneficiază de asistenţa noastră, că sunt români sau de altă naţionalitate, aici nu discutăm despre chestiuni care ne definesc pe noi ca identitate, ci de nevoia de a fi solidari, implicit şi cu ai noştri, în zone unde locuiesc, în graniţele altor state, astăzi. Că ne referim la cei din Serbia, la fel. M-aş bucura foarte mult ca acest demers să fie făcut pentru că este un moment în care ori te exprimi şi te implici, ori ratăm oportunităţi prin care trebuie, ca oameni, să ne manifestăm solidaritatea cu ai noştri.

Reporter:Dincolo de acest gest de solidaritate, credeţi că în momentul de faţă, poate chiar post această pandemie, statul român ar trebui să facă mai multe lucruri pentru a-şi ajuta românii din comunităţile istorice? Pentru că, vedem, pentru românii care formează ceea ce numim, de regulă, "noua diaspora" s-au făcut destul de multe lucruri, inclusiv, aţi văzut, în perioada de început a pandemiei, în perioada de criză maximă au fost create acele coridoare umanitare, prin care toţi conaţionalii noştri au putut reveni acasă. Dar pentru românii care sunt departe de noi ce am putea face mai mult?

Eugen Tomac: Sunt departe, dar, în acelaşi timp, din punct de vedere geografic foarte aproape, la doar câţiva km distanţă de România. În mod clar, aici trebuie să avem o agendă diferită faţă de relaţia cu cetăţenii români care locuiesc în diferite state ale Europei. Şi eu sunt membru în Comisia de Muncă în Parlamentul European şi cunosc foarte bine dificultăţile prin care trec cetăţenii români care muncesc în Europa, şi nu numai. În schimb, aici, în jurul României avem un lanţ viu de românitate pe care obligaţia, ca stat, să îl susţinem şi să îl păstrăm. Pe trei direcţii fundamentale: educaţia este cheia pentru păstrarea continuităţii româneşti în aceste state. Şi statul român trebuie mult mai energic şi mult mai ferm să le ceară ţărilor vecine ca învăţământul în limba română să nu fie eliminat din şcoli; aşa cum se întâmplă în Ucraina, aşa cum se întâmplă în Serbia, chiar şi în ţara noastră prietenă şi vecină cu care suntem împreună în Uniunea Europeană - Bulgaria. Deci tratamentul acesta legat de educaţie trebuie să fie eliminat. Şi aici este obligaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului să fie un pic mai energic, să acţioneze pentru a susţine învăţământul cu predare în limba română în statele din imediata vecinătate. Gândiţi-vă că avem peste patru milioane de români în imediata vecinătate. Nu discutăm de comunităţi mici, discutăm de o comunitate foarte mare de români, iar odată ce treceţi Podul lui Apolodor din Damasc, vorbind aşa, metaforic, la Turnu Severin, până în Albania sau în Grecia veţi întâlni peste tot localităţi cu cetăţeni care vorbesc şi limba română; că e Serbia, că e Macedonia, că e Albania sau Grecia. Deci aceste comunităţi au nevoie de un suport real. Şi nu îl pot primi în afară de statul român, nimeni nu poate acorda o asistenţă consistentă. Şi nu vorbim de sume mari de bani, dar bineînţeles că sunt necesare aceste fonduri tocmai pentru a păstra acest lanţ viu de românitate în imediata noastră vecinătate. Sigur că e nevoie de presă. Eu m-aş bucura ca la un moment dat statul, parlamentul să acorde suficiente resurse pentru Societatea Română de Radio astfel încât să aveţi cât mai mulţi corespondenţi şi cât mai multe studiouri în aceste comunităţi. Acesta este viitorul şi trebuie să avem curaj să gândim în aceşti termeni. Sunt oameni minunaţi peste tot şi sunt convins că publicul Radio România şi-ar dori să ştie mai multe din viaţa acestor comunităţi, care trăiesc la fel ca şi noi, dar esenţial este să transmitem din viaţa acestor comunităţi şi să începem să le apropiem mai mult de România. Iar eu cred că un deschizător de drumuri, şi o spun cu toată convingerea, poate fi Radio România.