Ziua Libertății Presei: “Jurnalismul este o meserie de mare risc”

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite declara ziua de 3 mai Ziua Mondială a Libertății Presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare.

Anual, în data de 3 mai, organizația ‘Reporteri fără frontiere’ prezintă situația libertății presei din 180 de țări.

De-a lungul timpului, Norvegia este țara care s-a situat cel mai des pe primul loc în lume la respectarea libertății presei, în timp ce anul trecut România a ocupat poziția 48.

În zilele noastre, jurnalismul se dovedește a fi o meserie de mare risc, iar libertatea de exprimare este din ce în ce mai amenințată, potrivit unor rapoarte de specialitate.

România are multe de făcut pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor presei

Presa este atât de liberă pe cât îşi permite şi îşi doreşte să fie, iar jurnalistul, oriunde s-ar afla, îşi asumă de la început toate riscurile.

Eşti jurnalist atât timp cât eşti liber, cât nu te laşi supus presiunilor de orice fel, spune decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, într-un mesaj de Ziua Libertății Presei, adresat în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Jurnalismul este o meserie de mare risc. Înseamnă dedicare pentru adevăr cu orice risc, înseamnă pasiune pe care să o ai pentru dreptate şi da, e adevărat, presa şi jurnaliştii trec prin toate aceste riscuri şi de aici şi toate rapoartele care ne arată că este din ce în ce mai ameninţată libertatea de exprimare. Jurnaliştilor li se pune pumnul în gură, sunt ameninţaţi, sunt şantajaţi. Atunci când nu mai au ce să le facă, se folosesc de viaţa lor privată. Chiar dacă prin comparaţie cu Rusia sau cu Ungaria, România stă mult mai bine, chiar şi România mai are foarte mult de făcut în sensul protejării drepturilor şi libertăţilor presei şi în general ale cetăţenilor, pentru că jurnaliştii sunt în primul rând cetăţeni”.

Presiunile asupra jurnaliștilor sunt de toate felurile, de la cele politice sau economice, până riscul major al pierderii vieții în situații de criză sau de război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, unde mai mulți jurnaliști și-au pierdut viața în ultimele două luni.

“Vedeți cazul Rusiei, unii jurnaliști își asumă toate riscurile și își pierd viața, alții sunt închiși, sunt torturați, iar alții, după cum spun cifrele pe care le avem acum, fug din țara lor natală pentru a-și practica meseria în altă parte. Sunt 150 de jurnaliști care au plecat numai în ultimele săptămâni din Rusia, tocmai în contextul acesta în care au dorit să-și practice meseria. Astăzi , în Rusia, doar dacă folosești termenul de război și nu de operațiune militară specială poți să riști 15 ani de închisoare, potrivit legilor votate după 4 martie de către Duma de Stat, deci jurnalismul este o meserie de mare risc din punctul meu de vedere”, a adăugat Momoc.

Pe de altă parte, jurnalista Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est – SEEMO atrage atenția asupra condițiilor precare de salarizare a jurnaliștilor din România, situație care echivalează cu o îngrădire a exercitării acestei profesii.

“Și noi aici, în România, deși suntem în Uniunea Europeană, ne confruntăm cu tot felul de probleme. Avem jurnaliști amenințați și jurnaliști care au fost victime ale unor acte de violență într -un fel sau altul, tocmai pentru că și-au făcut meseria , avem jurnaliști hărțuiți și jurnaliști care sunt în imposibilitatea de a-și practica meseria așa cum au învățat la școală pentru simplul fapt că sunt ținuți în niște condiții precare de salarizare de către patronii lor ceea ce, din punctul meu de vedere, echivalează cu o îngrădire a exercitării acestei profesii. Ei bine, se întâmplă foarte des aceste lucruri în presa privată, este o cale de presiune economică”.

Ziua Libertății Presei în Ucraina

În Ucraina, încercată greu de războiul care durează deja de peste două luni, toată mass -media a fost unificată într -o singură voce comună, povestește unul dintre corespondenții de război ai Radio România Actualități, Ilie Pintea, prezent în studioul Serviciului de noapte cu Maria Țoghină.

“Există deja niște manifestări pregătite la Centrul Media de la Liov și la cel de la Kiev și am văzut câteva mesaje emoționante ale corespondenților de presă străini consemnate de colegii jurnaliști și absolut toți susțineau, evident, poporul ucrainean și încercau să explice de ce sunt ei acolo: pentru a relata întregii lumi despre ce se întâmplă în Ucraina. Trebuie să ne gândim la contextul
în care celebrăm această zi a presei. În Ucraina, vorbim despre un un context absolut unic și special în care absolut toată mass media fost unificată într - o singură voce comună, lucru care e și bun și rău. Asta nu a făcut decât să centralizeze mesajul guvernului, hai să zicem propaganda guvernului într- o singură într - o singură voce. Pe de altă parte, sunt probleme pe care ziariștii le depășesc cu greu. Îmi spunea prietenul meu Vasile Bâcu de la Cernăuți, care editează de mai bine de 30 de ani Gazeta de Herța, că tipografia la care tipărește acest săptămânal nu mai are tipografi, pentru că bărbații au fost încorporați. Să fii jurnalist într -o astfel de țară este un lucru extrem de dificil și de diferit de practica profesională de zi cu zi și, cu atât mai mult, cred că atenția opiniei publice trebuie să fie îndreptată azi spre colegii noștri jurnaliști din Ucraina care au de traversat, la fel ca noi toți, o perioadă extrem de dificilă“.

Jurnalismul cetățenesc versus jurnalismul clasic

Explozia tehnologiei si a rețelelor sociale face ca din ce în ce mai mulți oameni să prefere informația luată de pe internet, dar aici este un mare pericol.

Nu tot ce apare ca informație în “news feed” este o știre, iar jurnalismul amator, făcut pe rețelele sociale de oricine are un telefon inteligent, induce foarte multă lume în eroare.

“Sunt tot felul de știri personale sau personalizate și le confundăm sau le percepem ca fiind conținut chiar de tip jurnalistic. Acest tip de confuzie, evident, că face foarte mult rău jurnalismului de calitate, peste asta vine tot ceea ce înseamnă informații prin algoritmi. Dacă adăugăm trolii sau dezinformarea intenționată, deja ajungem într -o discuție și mai complicată. Se promovează jurnalismul cetățenesc, de fapt sunt amatori sunt oameni obișnuiți care, având acces la net, la telefon mobil, sau la social media, pot induce publicul în eroare că ar face jurnalism“, subliniază Antonio Momoc.

Rolul Radioului Public în peisajul media

Când vorbim despre libertatea presei și sursele credibile de informare, serviciile publice ar trebui să aibă un statut aparte, pentru că vorbim despre o presă de calitate, profesionistă.

Iar rolul Radioului Public este unul esențial, în contextul actual, spune jurnalista Marina Constantinoiu:

“Ați rămas o școală de presă. Și vă mulțumim pentru asta și noi, ca jurnaliști, și studenții noștri sper să înțeleagă care este rolul Radioul Public în peisajul media din România, cât de importantă este această instituție media și cât de mult faceți voi acolo, întreaga echipă a Radioului Public, pentru toți ascultătorii“.

Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, vorbește despre susținerea puternică de care bucură presa publică din partea comunității, în Statele Unite ale Americii.

“În SUA, presa de serviciu public poate nu e una care să facă rating, pentru că nimeni nu se uită la chestiunea aceasta când vorbim despre presa de serviciu public, ea nu funcționează în ecuații de piață: rating/profit. Presa de serviciu public din SUA, dincolo de faptul că e sprijinită financiar de statul sau de guvernul federal, beneficiază de un mix de forme de susținere financiară a acestui tip de presă. Unele dintre cele mai importante sunt donația și sprijinul prin abonament voluntar pe care ascultătorii de radio sau tv publice sunt dispuși să-l plătească. Publicul, realmente, susține acest tip de presă, oamenii sunt dispuși să plătească lunar sume mici sau un abonament anual. Nu există o sumă fixă. Comunitatea este dispusă de plătească pentru un serviciu public de media pentru că informația este neutră și utilă“.

Gânduri pentru ascultătorii Serviciului de noapte

Ilie Pintea, unul dintre corespondenții Radio România Actualități în Ucraina: Suntem atât de liberi cât ne dăm voie să fim și cred că abia acum înțelegem privilegiile acestei libertăți, când vedem cu ce se confruntă colegi de- ai noștri de peste gard, ca să zicem așa. Vorbeam înainte despre presa din Ucraina, una peste alta, este un privilegiu să fiu jurnalist la Radio România Actualități , să pot să fiu acolo unde se întâmplă istoria, să pot să fiu vocea celor care nu se pot face auziți și ochii celor de acasă, care vor să vadă ce se întâmplă acolo. Le mulțumesc tuturor celor care ne ascultă și ne privesc și sper să o facă și în continuare pentru că vom fi întotdeauna acolo unde se întâmplă istoria.

Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est –SEEMO, mesaj pentru colegii din presă: Este un îndemn să reziste! E păcat să renunțăm. Noi cred că avem cea mai frumoasă meserie posibilă, avem toate necazurile și toate bucuriile lumii pe umeri și cred că asta ne face un pic deosebiți și este păcat să pierdem darul ăsta. Cred că fiecare dintre noi, dacă am ajuns în profesia asta, trebuie să să ne facem meseria așa ca la carte, după reguli și nu după ureche.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/3 mai 2022

Emisiunea poate fi urmărită și în link-ul de mai jos:

https://www.youtube.com/watch?v=yGIIAtNeKCs