Surprizele României la Expoziția "Belgia Orientului"

În trecut, legătura elitelor culturale cu străinătatea - ne amintim câţi cărturari români au studiat afară, - iar acum, apropierea legăturilor academice cu ţări precum Franţa sau Belgia fac ca limba română să întărească apartenenţa noastră la marea familie culturală europeană.

Mai multe volume din fondul de carte rară deţinut de biblioteca Academiei Române sunt prezentate Europei la Universitatea Liberă Bruxelles, în cadrul expoziţiei de carte rară intitulată "Belgia Orientului".

Proiectul evidenţiază circulaţia în spaţiul românesc a cărţii imprimante în Belgia francofonă, într-o perioadă când sintagma "România-Belgia Orientului" era frecvent utilizată.

Amalia Bojescu transmite din Bruxelles:

Expoziţia cuprinde volume din fondul de carte rară deţinut de biblioteca Academiei Române, care sunt expuse alături de lucrări ale unor autori români existente în colecţiile bibliotecii Universităţii Libere din Bruxelles.

Se dovedeşte astfel existenţa unor schimburi culturale susţinute între cele două ţări şi identitatea europeană a creaţiei româneşti din secolele XIX-XX.

Vicepreşedintele Academiei Române, Răzvan Teodorescu, spune că această expoziţie uneşte simbolic două extremităţi culturale ale Europei prin ceea ce au mai de preţ şi în comun în civilizaţia continentului şi anume, lectura.

Răzvan Teodorescu: Cărţile belgiene ajunse la Bucureşti, cărţile româneşti ajunse la Bruxelles au întărit legătura elitelor culturale, dar ceea ce este foarte interesant este că sub numele de Bruxelles au apărut cărţi de fapt tipărite în ţara noastră în secolul XIX, mai ales în perioada dinaintea unirii. O serie întreagă de patrioţi români, Brătianu sau Rosetti, scoteau aici unele reviste care nu puteau fi scoase la Bucureşti.

Reporter: Şi cu ce mesaj de aici, de la Bruxelles?

Răzvan Teodorescu: Cu mesajul întăririi legăturilor academice. Aici au studiat nenumăraţi intelectuali români şi interesul lor pentru România este evident. Trebuie să promovăm aceste relaţii între două ţări nu foarte mari, amândouă francofone, amândouă în Uniunea Europeană şi amândouă extrem de legate de multă, multă vreme.

Biblioteca Academiei Române este partener, alături de Universitatea Liberă din Bruxelles, în proiectul Belgia-România, prin texte tipărite.

Mihaela Dragu şi Maria Rafailă au căutat în arhivă şi au găsit exemplare rare, care dovedesc apartenenţa noastră la marea familie culturală europeană. Maria Rafailă a descoperit lucrări care acoperă foarte multe domenii, românii din acele vremuri fiind dornici să înveţe din experienţa belgiană.

Maria Rafailă:Eu, personal, am încercat să prezint cum de au ajuns ele în colecţiile noastre, cine au fost cei care le-au oferit în dar, pentru că pe aceste cărţi se găsesc adeseori însemnări de posesori, ştampile, prin care se dovedeşte provenienţa lor. Sunt cărţi obişnuite. Foarte puţine dintre ele sunt socotite la noi cărţi rare, dar acoperă o gamă absolut din toate domeniile în care românii vroiau să înveţe câte ceva din experienţa belgienilor.

Reporter: Doamna Mihaela Dragu, cât de importantă este această moştenire româno-belgiană şi pentru noi, dar şi pentru partea belgiană?

Mihaela Dragu: Cartea este chiar instrumentul prin care aceste lucruri pot fi transferate de la o ţară la alta. Ne găsim la o distanţă de 2000 şi ceva de kilometri de Bruxelles, dar limba franceză /vădea/ o stare de spirit în acea epocă, mai ales evidentă pentru români şi cărţile au putut să transmită de o parte şi de alta valori culturale deosebite.

Despre importanţa acestui proiect cultural şi mesajul transmis a vorbit şi directorul ICR Bruxelles, Carmen Ducaru.

Carmen Ducaru:Trebuie privit ca o călătorie, o călătorie iniţiatică, o călătorie a cărţii, o călătorie pe care spiritul uman este capabil să o facă peste frontiere între România şi Belgia, două punţi extraordinare de spiritualitate şi de creativitate în Europa.