Stimulentele salariale, în România şi în Europa

Ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că stimulentele acordate funcţionarilor publici au funcţionat până acum în afara legii.

Potrivit premierului Emil Boc, stimulentele salariale pot fi plătite la ministerul finanţelor doar angajaţilor care contribuie la combaterea evaziunii fiscale, dar rezultatele adunate până în prezent la minister "nu sunt pe măsura solicitărilor".

"Cei care sunt performanţi şi depăşesc planul au dreptul conform legii la stimulente proporţional cu nivelul cu care au depăşit. Maniera această nediferenţiată, la toată lumea, nu mai poate continua.

"Când evaziunea fiscală va fi diminuată, vom acorda stimulente", a spus Emil Boc.

Consilierul premierului, Andreea Paul Vass, a declarat că stimulentele pentru angajaţii din ministerul finanţelor vor fi acordate în cotă procentuală, în funcţie de nivelul depăşirii planului de încasări la buget.

Legea salarizării unitare propune egalizarea salariilor interinstituţionale pentru aceeaşi funcţie, a spus consilierul premierului, citată de Mediafax.

"Orice stimulent nu se va mai acorda uniform angajaţilor, ci pe criterii de performanţă. Nu vor mai exista stimulente care ajung la un salariu sau de trei ori nivelul salariului, ci se vor acorda angajaţilor cu o activităţi legate de reducerea evaziunii fiscale sau accesarea fondurilor europene", a spus Andreea Paul Vass.

În România, conform codului de procedură fiscală, ministerul finanţelor creează un fond de stimulente pentru angajaţi reţinând 15% din diverse surse, printre care:

- sume reprezentând valoarea creanţelor stinse prin executare silită;
- sume încasate ca urmare a procedurii insolvenţei;
- sume reprezentând taxe, impozite etc. stabilite în plus în urma inspecţiei;
- sume reprezentând obligaţii accesorii (majorări de întârziere, penalităţi etc);
- sume reprezentând amenzi încasate;
- sume reprezentând bunuri confiscate şi valorificate.

Slovacia

În Slovacia există un sistem de bonusuri la salariu care se acordă tuturor angajaţilor din administraţia publică şi în lege variază de la poziţie la poziţie.

Există baza tarifară la care se adaugă:

- ore suplimentare în timpul săptămânii
- bonus pentru sistem de urgenţă (dacă sunt de exemplu inundaţii sau o altă catastrofă)
- weekenduri
- nopţi
- sărbători
- bonusul de perfomanţă

Dacă celelalte sunt cât de cât logice şi se calculează în funcţie de un tarif orar, ultimul e destul de subiectiv şi se decide în funcţie de performanţa angajatului şi decizia aparţine şefului de department, secretarului de stat sau ministrului.

Anul trecut, majoritatea ministerelor au declarat că au îngheţat fondul de bonusuri dar per total angajaţilor din administraţie le-au crescut veniturile în medie cu 9,25%.

Noul guvern a propus o reducere de 10% a fondului de salarii, dar miniştrii au de ales între reducere de personal şi reducere de salarii.

Tariful de bază pentru cea mai joasă poziţie, cea de referent, este de 319 euro/lună (salariul minim garantat pe economie a ajuns la 307 euro), apoi urmează încă trei trepte de referent prin care dacă trece poate ajunge la 406,5 euro/lună şi tot aşa până se ajunge la cea mai înaltă poziţie de angajat numită "consilier de stat general", care are 926 euro/lună. (Anca Dragu, Bratislava)

Cehia

În Cehia situaţia e asemănătoare cu cea din Slovacia, cu observaţia că acolo noul guvern vrea să schimbe sistemul.

Pe lângă reducerea tarifului de bază cu 10% vrea să scoată şi sistemul avansării în “grad tarifar” în funcţie de vechime, ceea ce a scos în stradă sindicatele.

Avansarea se va face pe merit şi va creşte şi ponderea bonusurilor date pe merit în ansamblul total al bonusurilor. (Anca Dragu, Bratislava)

Bulgaria

În Bulgaria, legea Agenţiei naţionale pentru venituri (NAP) prevede ca 25% din sumele colectate prin sentinţe la ultima instanţă din venituri ascunse sau nedeclarate intră în bugetul agenţiei.

90% din aceşti bani sunt folosiţi pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi pentru prime suplimentare ale funcţionarilor.

Restul este repartizat altor structuri în cadrul ministerului de finante.

Formula de împărţire în cadrul Fiscului este propusă de directorul executiv şi aprobată de consiliul director al agenţiei.

Mărimea individuală a primelor rămâne cel mai strict păzit secret de stat. Presa scrie că depăşeşte cu mult salariile oficiale. (Petio Petkov, Sofia)

Marea Britanie

În Marea Britanie, inspectorii fiscului câştigă în funcţie de regiunea în care lucrează.

Astfel, în Scoţia şi Ţara Galilor salariul mediu este de 32 de mii de lire sterline pe an, în Irlanda de Nord ajunge până la 34 de mii de lire sterline, în timp ce în Anglia, veniturile anuale pot ajunge la 50 de mii de lire la Londra.

Salariile diferă însă de vechimea în domeniu. Un începător va avea în primii patru ani un venit mediu de 25 de mii de lire sterline, salariul urmând apoi să crească gradual. Din 2007 a fost introdus şi un sistem de bonusuri pentru inspectorii eficienţi.

Astfel, cei care descoperă mai multe neregului şi aduc mai mulţi bani la bugetul de stat, pot primi recompense de până la trei la sută din salariu.

În ceea ce priveşte programul de lucru acesta este unul flexibil şi nu depăşeşte 37 de ore săptămânal. La capitolul pensie, inspectorii fiscali din Marea Britanie pot primi până la 75 la sută din venituri. (Dan Vasiliu, Londra)

Spania

Din cauza crizei, inspectorii de la finanţe au fost atenţionaţi încă de la începutul anului că îşi vor lua stimulentele de productivitate dacă îndeplinesc obiectivele stabilite.

Cei 600 de inspectori şi funcţionari ai statului ar trebui să aducă la buget patru miliarde de euro sau 14% în plus faţă de anul trecut pentru creşterea veniturilor.

Experţii spun că presiunea a crescut încă din luna ianuarie a anului 2010, când au fost instalate programe informatice care supraveghează munca inspectorilor, care au protestat tacit împotriva unei sume fixe obţinute din amenzi.

Instituţia, Agencia Tributaria, a respins aceste argumente, potrivit presei spaniole, care adaugă faptul că potrivit unei norme interne, aplicarea amenzilor va fi legată de plata stimulentelor salariale pentru inspectori, ceea ce înseamnă aproape 20% din veniturile acestor funcţionari publici.

Între timp, salariile angajaţilor statului spaniol au fost reduse cu cinci procente în medie, ceea ce este destul de puţin, aplicat la un salariu minim de 1200 de euro, pentru un funcţionar public începător.

Totuşi, angajaţii administraţiilor financiare din Spania nu au protestat.

La greva generală din 29 septembrie, funcţionarii publici au participat în procent destul de redus, cu o medie de 12% la nivel naţional. (Annamaria Damian, Madrid)