Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Joi, 02 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

7 Noiembrie 2019
Vizualizari: 661
Comentează add

Invitat: dl. lect. dr. Alin Spânu – Universitatea din Bucureşti

„Spioni, spioane şi dandanale în România războinică” 1916-1919   „Spioni, spioane şi dandanale în România războinică” 1916-1919 - Conține audio

george-popescu

Dacă pe timpul neutralităţii noastre (1914-1916) activitatea de spionaj se intensificase la cote înalte, odată cu intrarea noastră în război, situaţia căpătase o cu totul altă dimensiune.

 

Controlul şi supravegherea inatrau sub incidenţa legilor militare, iar faptele de spionaj, sabotaj şi defăimare erau pedepsite exemplar, indiferent din partea cui veneau.

 

Împotriva acestui flagel, autorităţile române au ripostat prin efectivele celor două componente ale serviciilor: pe fronturi prin Biroul de informaţii al armatei, iar în interior prin poliţie şi Siguranţa.

 

Chiar dacă aceste instituţii nu aveau o încadrare numeroasă sau cel puţin echivalentă cu solicitările, angajaţii acestora deţineau o bună experienţă profesională şi acţionau şi cu o promptitudine de invidiat pe timp de pace.

 

Nici agenţii inamicului nu s-au lăsat mai prejos, acesta având deja o agentură formată şi derulând numeroase acţiuni de culegere de informaţii, desfăşurând activităţi de propagandă şi slăbire a moralului populaţiei, operaţiuni de diversiune până la coruperea funcţionarilor şi militarilor români.

 

Prezenţa rezidenţilor din statele inamice a produs mai puţine daune după internarea acestora sau expulzarea lor, însă au fost semnalaţi pe parcursul defăşurării conflagraţiei în teritoriul românesc, fie ocupat, fie liber, în Moldova.

 

Culegerea de informaţii a mai venit şi din partea aliaţilor anglo-francezi şi a celor ruşi, insuficient cercetate până acum.

 

Florea Bogdan şi Octavian Tăslăuanu au fost doi ofiţeri români de informaţii originari din Transilvania care în prima parte a campaniilor noastre au adus contribuţii semnificative la derularea operaţiunilor militare de pe teren. Datorită lor, au fost salvate vieţi de militari români şi evitate erori de comandament.

 

Formarea şi întreţinerea de reţele de agenţi, voluntari şi simpatizanţi pentru cauza românească în teritoriul inamic, interogarea prizonierilor de război, coordonarea operaţiunilor în spatele frontului, activităţi de contrapropagandă, editarea de rapoarte şi analize pentru Marele Cartier General au fost atribuţiunile de serviciu ale acestor doi ofiţeri destoinici pe care îi întîlniţi în volumul „Spioni, spioane şi dandanale în România războinică” al autorului sau invitatul ediţiei noastre.

 

Serviciul Special de Siguranţă Româno-Rus a funcţionat relativ bine cu sincope la început din cauza neîncrederii, destul de eficient în timpul verii anului 1917 şi din ce în ce mai puţin semnificativ odată cu preluarea puterii de revoluţionarii ruşi şi destrămarea armatei ruse pe front. Colaborarea româno-rusă în materie de informaţii şi spionaj a dus la capturarea a peste 100 de agenţi inamici care nu s-au mai întors la bază.

 

Femeile au făcut parte din economia războiului şi cu deosebire din lumea din umbră. Unele având calităţi greu de egalat chiar şi de profesionişti, altele jucând deseori mai bine decât actriţele de profesie. Cele mai multe au fost suspectate de spionaj, nu puţine au fost şi naive, altele bine intenţionate, însă ghinioniste.

 

Denunţurile au făcut parte din panoplia întâmplărilor pe care le-a produs şi îngroşat războiul. Denunţuri din partea românilor împotriva altor conaţionali. Denunţuri între rude, prieteni sau parteneri de afaceri. Cele mai multe au consumat inutil resursele poliţiei, căci s-au dovedit a fi produse ale imaginaţiei autorilor care descoperiseră o cale uşoară spre parvenire.

 

Contribuţii editoriale: dl. Robert Stănciugel, istoric cu o scurtă descriere a volumului menţionat la momentul lansării de la Salonul de carte „Polemos” al Editurii Militare.

 

Regia de montaj: Radu Sima

 

Regia de emisie: Raluca Goga şi Mariana Băjenaru

 

 

 

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 4 noiembrie 2019 (integral: 28' 31'')

 

 

 

Emisiunea "Istorica"  se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 

 

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 


Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet 

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.  


Etichete războispioniinformaţiiofiţerifemeispioanedenunţuriinamicaliaţiSiguranţaPoliţiacontrapropagandăspatele frontuluiruşi

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live