Schimbările climatice “se desfășoară într-un ritm fără precedent”

Inundații frecvente, creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și dezghețarea permafrostului sunt doar câteva dintre consecințele provocate de schimbările climatice.

Între capriciile vremii și viața cotidiană, omenirea trebuie să pună în practică soluții rapide pentru a asigura sănătatea planetei.

Și asta pentru că schimbările climatice au loc într-un ritm fără precedent, iar acum ne aflăm într-o situație “de urgență climatică”, avertizează specialiștii.

Există două direcții în care trebuie acționat de urgență la nivel global: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care sunt principalele vinovate de schimbările climatice și măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității vieții, afirmă șefa Secției Climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu, doctor în fizica globului.

Mesajul transmis de profesorul universitar Mircea Duțu, rectorul Universității Ecologice, este acela că încă avem posibilitatea să încetinim ritmul în care se desfășoară dereglările climatice, dar este nevoie mai mult ca oricând de o colaborare reală între societatea civilă, factori de decizie și întreprinderi, pentru a atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

“Arma de succes cu care putem asigura un viitor planetei o reprezintă alianța între societatea civilă, factorii de decizie și întreprinderi, să vedem ce putem face fiecare în direcția atingerii obiectivelor respective. Și presiunile pe care generația tânără le poate face asupra decidenților sunt importante. Responsabilizarea politică, utilizarea unor politici publice adecvate și folosirea legii sunt măsuri esențiale în perioada următoare”, a afirmat prof.univ. Mircea Duțu la “Serviciul de noapte“ cu Maria Țoghină.

ONU: 1000 de procese pe problemele mediului

Oamenii încep să reacționeze și dincolo de mișcările de protest au apărut peste 1000 de procese în întreaga lume, care au ca obiect protecția mediului.

Se vorbește despre un adevărat contencios climatic și, potrivit unei estimări ONU din 2017, există peste 1000 de procese intentate de societatea civilă în întreaga lume, guvernelor și marilor întreprinderi.

“Asistăm la o mișcare care tinde să devină planetară, aceea de a acționa în justiție guvernele, entitățile, care nu-și îndeplinesc obligațiile ce le revin, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seară sau adoptarea unor măsuri privind noile condiții ecoclimatice”, a subliniat Duțu.

Pe fondul amenințărilor produse de schimbările climatice, se impune conceptul de “justiție climatică”.

Și asta pentru că există un decalaj imens între contribuțiile diferitelor țări la concetrațiile gazelor cu efect de seră.

“Sunt emisii istorice, acumulate în atmosferă. În prezent, principalii poluatori sunt China, SUA și India. UE nu se află pe primele locuri, dar are o contribuție determinantă în această problemă”, spune profesorul universitar Mircea Duțu.

Efectele schimbărilor climatice: anotimpuri modificate, tornade, secetă

În cazul României, tabloul zugrăvit de schimbările climatice este unul care îți dă fiori reci: valuri de căldură mai intense, punctate de perioade cu instabilitate pronunțată, furtuni severe, inundații, sau diminuarea stratului de zăpadă.

Toate acestea, pe fondul unei creșteri la nivel global a concentrației gazelor cu efect de seră.

Și anotimpurile se modifică, iar la nivel european primăvara vine, în medie, mai devreme cu o săptămână, cu unele variații regionale.

“Vom avea patru anotimpuri, dar vor fi diferite. Se observă o declanșare mai rapidă a primăverii, termic vorbind, ceea ce duce inclusiv la declanșarea mai devreme a ciclului vegetației. La nivelul Europei, e vorba de o medie de declanșare de o săptămână, cu variații regionale. Verile se prelungesc înspre anotimpul de toamnă și avem toate anotimpurile cu fenomene extreme. Creșterea graduală a temperaturilor este un semnal al încălzirii globale”, a punctat Roxana Bojariu.

Toate aceste schimbări climatice îi determină pe specialiști să afirme că trebuie acționat ACUM pentru diminuarea efectelor, ținând cont de recomandările tratatului de la Paris, adică solidaritate și pragmatism.

Acordul de la Paris, o șansă pentru salvarea planetei

Anul trecut s-au adoptat regulile operaționale prevăzute în acordul de la Paris, astfel încât în 2020 să se poată pune în practică.

Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns la 12 decembrie 2015 în capitala Franței.

Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2°C. Acesta vizează perioada începând din 2020.

„Se speră în înlăturarea piedicilor și rezistenței promovate consecvent de unele state precum Federația Rusă, Arabia Saudită , SUA, Brazilia și, în cele din urmă, să se stabilească un cadru și instanțe care să culeagă contribuțiile naționale asumate în materie, să măsoare progresele înregistrate și să încurajeze respectarea obiectivelor asumate. ONU este cadrul în care se desfășoară guvernanța mondială privind gestiunea problemelor generate de schimbările climatice”, a conchis Duțu.

Iar climatologul Roxana Bojariu susține că ar fi necesar să se diminueze imediat emisiile de gaze cu efect de seră, până la neutralitate climatică, în 2050.

Amânarea unor măsuri ferme pe această direcție va aduce costuri mai mari și va avea efecte nedorite asupra planetei, cum ar fi dispariția unor zone insulare sau costiere de pe glob, din India sau Europa.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină,ediția din 7/8 octombrie 2019