Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 28 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

17 Noiembrie 2021
Vizualizari: 1012
Comentează add

Țara noastră este model de bună practică la CE, pentru că a reușit să deblocheze proiectele de infrastructură mare, respectând obiective specifice pentru fiecare specie și habitat.

România, model de bună practică la nivelul Comisiei Europene România,  model de bună practică la nivelul Comisiei Europene  - Conține video

luminita-voinea

În  momentul aderării României la Uniunea Europeană, în anul 2007, a fost înființată  Agentia Națională pentru Ariile Naturale Protejate, pe baza unui proiect al Băncii Mondiale. Agenția a funcționat două  luni și apoi a fost desființată.

În anul 2016, din postura de director la Direcția Biodiveristate a Ministerului Mediului, doamna Adi Croitoru, împreună cu echipa sa, a reușit reînființarea Agentiei Naționale pentru Ariile Naturale Protejate, în  baza Legii nr.95, iar mai apoi, Agenția a devenit operațională  printr-o Hotărâre de Guvern.

Doi ani mai târziu, s-au pus pilonii legislației pentru preluarea în administrare a ariilor naturale  protejate și atunci au început să se înființeze și structurile teritoriale și să înceapă  preluarea propriu-zisă a ariilor naturale protejate.

“În 2018, la jumătatea anului, în momentul în care legislația a venit, am preluat în administrarea statului ariile naturale protejate și lucrurile au început să se schimbe. Noi am încercat să ne apropiem de comunitățile locale, de primari și să le explicăm ce înseamnă o arie naturală protejată și care sunt restricțiile pe care statul le-a pus în desemnarea unei arii protejate, iar apoi să le explicăm ce pot face. Cumva, am venit să reîmprietenim natura cu comunitățile locale. Acesta este drumul nostru, să aducem calea de mijloc, de dezvoltare durabilă, adică să putem să construim fără a distruge și fără a antropiza zonele naturale”, a spus președinta Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

România a preluat Directivele Europene și le-a transpus în legislație, astfel încât să poată administra ariile naturale protejate în conformitate cu legislația europeană.

“La nivel european, funcționăm ca un tot unitar. Există Directive Europene – Directiva Păsări, Directiva Habitate – care au fost preluate și transpuse de fiecare stat membru în legislația comunitară. În toată Europa, statul își administrează ariile naturale protejate,  prin instituțiile de stat, nu prin ONG-uri”, a explicat Croitoru.

România, un model pentru țările din jur

Țara noastră a reușit să devină un model de bună practică la nivelul Comisiei Europene, prin deblocarea proiectelor de infrastructură mare, respectând obiective specifice pentru fiecare specie si habitat,  care există în formularul standard.

“Colaborăm cu Comisia Europeană ca urmare a deblocării proiectelor de infrastructură mare, am reușit să ‘brevetăm’ un mecanism prin care am deblocat tot ceea ce înseamnă proiecte de  infrastructrură mare din România, iar în momentul de față, România este model de bună practică la nivel de Comisie Europeană. Astfel că am primit solicitări de la alte state să le îndrumăm și să reușim să le învățăm cum am făcut noi.  România este studiu de caz la nivelul Comisiei Europene. Au studiat modalitatea prin care am reusit să deblocăm proiectele de infrastructură mare,  respectiv cum am reusit să arătăm că avem obiective specifice pentru fiecare specie si habitat, care există în formularul standard. Adică am reușit să arătăm Comisiei Europene că prin aceste proiecte de infrastructură mare nu avem niciun fel de impact major asupra ariilor protejate, care sunt străbătute de autostrăzi, căi ferate, conducte de gaz. Am reușit să facem această matrice prin care am demonstrat cum stau lucrurile”, a subliniat președinta Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate.

Gândacul croitor era să ne lase fără autostrăzi

România a fost pe punctul de a pierde fondurile europene pentru autostrada Sibiu-Pitești, din cauza gândacului intitulat Morimus Funereus, cunoscut și ca gândacul croitor, o specie pe cale de dispariție.

În contextul în care construcțiile la autostrada Sibiu-Pitești erau de natură să afecteze  populația sa, micuța vietate a ajuns subiect de dispută între Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor.

Dar, România a reușit să deblocheze situația cu construcția autostrăzii Sibiu-Pitești, care trecea prin nu mai puțin de nouă arii protejate.

“Toată această poveste a pornit, dacă vă amintiți, cu gândacul croitor, care este protejat. Nebunia asta, care nouă ne-a adus un mare succes,  a început odată cu pericolul blocării autostrăzii Sibiu-Pitești. Ca urmare a faptului că autostrada trecea prin nouă arii naturale protejate, aprobate prin Ordin de ministru, Comisia Europeană a spus ‘STOP JOC - noi nu suntem convinși că există un habitat suficient’.  De fapt era vorba de lemn mort, unde trăiește gândacul croitor si noi am reușit ca această specie să fie bine protejată. Toate speciile sunt importante și, la nivel european, există anumite tipuri de specii și habitat pe care suntem obligați să le protejăm. Important e să găsim calea de mijloc, astfel încât să facem și dezvoltare durabilă și să protejăm natura”, subliniază Adi Croitoru.

În acest fel, România a devenit primul stat din Europa care a deblocat proiectele de infrastructură mare și a fost luată drept model pentru alte state care s-au confruntat cu asemenea probleme.

“Am deblocat nu numai autostrada Sibiu-Pitești, pe acest tip de matrice am reușit să deblocăm și restul de investiții. În momentul de față, suntem mândri că și alte state precum Grecia sau  Bulgaria ne întreabă cum am făcut și încercăm să-i ajutăm și pe ei. Am reusit să fim dați exemplu bun, pozitiv la Comisia Europeană. Suntem primul stat din Europa care am reușit să deblocăm aceste tip de proiecte“, a declarat președinta Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate.

Investiții care se vor simți în buzunarele cetățenilor

Pentru perioada imediat următoare, conducerea Agenției  Naționale pentru Ariile Naturale Protejate are un proiect cu Hidroelectrica pentru a finaliza câteva investiții cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, după cum a anunțat președinta Agenției, Adi Croitoru, în exclusivitate la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

„Avem o nouă provocare, una mare: să ne unim forțele toate instituțiile: Agenția de Arii Protejate, Agenția de Protecție a Mediului și Hidroelectrica pentru a reuși împreună să mișcăm niște investiții,  unele începute înainte de 1989, care sunt într-o fază avansată de construire, dar nu au aceste acte de reglemerntare și trebuie să facem un efort conjugat, astfel  încât  să emitem actele de reglementare și Hidroelectrica să le finalizeze. Cu siguranță, lucrul  acesta se va simți în buzunarele cetățenilor din România. Începând de miercuri,  la ora 12.00, ne întâlnim în primul grup de lucru pentru a găsi soluții pentru fiecare obiectiv în parte”.

Legislație și educație, puncte  cheie în protecția mediului

Când vine vorba despre protecția mediului și a ariilor naturale, România are legislație, chiar dacă nu este suficient de dură,  dar educația poate fi cheia în păstrarea unui mediu curat.

La noi, aruncatul ambalajelor pe jos este încă un obicei de care nu reușim să scăpăm, curățenia după un picnic la iarbă verde lasă mult de dorit,   iar lacurile și râurile sunt pline de pet-uri și gunoaie, care pun în pericol sănătatea noastră și a naturii.

“Sunt foarte multe lucruri de făcut. Legislația există. Faptul că noi nu avem o educație de mediu, care să fie ca un ABC când ieși pe ușă, să știi exact că nu trebuie să arunci hârtia, ambalajul, pet-ul. În lacuri,  în râuri, sunt produse aruncate chiar de noi.  Legislația nu este suficient de aspră ca să ne corecteze acest tip de acțiuni“, susține Croitoru.

Copiii, cei mai buni vectori pentru educația de mediu

Pentru că cei mai mici dintre noi sunt receptivi la problemele mediului, președinta ANAP a gândit câteva proiecte destinate copiilor, care s-au dovedit a fi de succes în problematica protecției mediului și a ariilor naturale.

“Educația pentru mediu în școală s-a introdus ca materie de studiu opțională. Avem un proiect demarat,  am atras alături de noi voluntari de mediu copii. Pentru că noi ne-am gândit că cel mai bun vector în ceea ce înseamnă protecția mediului este copilul. Am luat copii si i-am adus lângă noi, copiii sunt foarte receptivi la protecția mediului și am încercat sa le facem ABC-ul protecției mediului. Și anul acesta am reușit să-i răsplătim pe cei mai buni voluntari cu niște tabere pe teme ecologice, ne-au ajutat partenerii nostri, Fundatia Carpați, i-am dus pe copilași o săptămână, au învățat multe lucruri și au fost foarte încântați și entuziasmați. Aceste programe de educație ecologică, cred că vor da rezultate în doi, trei, patru ani, dacă vor fi făcute cu seriozitate, dacă îi faci pe copii să iubească  natura“, a conchis președinta ANAP, Adi Croitoru.

Pentru a semnala eventuale probleme legate de  protecția ariilor naturale, puteți contacta  Agenția   Națională pentru Ariile Naturale Protejate la adresa de email:  ananp@ananp.gov.ro

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 15/16 noiembrie 2021
 


Etichete Exclusiv radioarii protejatemediuprotecția mediuluigândacul -croitor,HidroelectricainvestițiiproiecteAgentia Națională pentru Ariile Naturale ProtejateUERomânia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live