Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Joi, 14 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

22 Decembrie 2015
Vizualizari: 3459
Comentează add

Invitat: prof.dr. Cristian Troncotă - Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu

Revoluţia Română în două episoade. Azi : Bucureşti Revoluţia Română în două episoade. Azi : Bucureşti - Conține audio

george-popescu

 

  Revolta populară  de la Timişoara s-a propagat cu repeziciune şi în alte oraşe din România. La Bucureşti, mitingul de relegitimare a regimului s-a transformat într-un fiasco. 
 
Grupuri răzleţe s-au conturat mai târziu, după amiaza într-o forţă de protest pentru care Nicolae Ceauşescu a cerut împrăşierea şi în caz de nevoie reprimarea lor.
 
În diverse puncte centrale ale oraşului (Piaţa Romană, Piaţa Unirii, b-dul Carol, b-dul Regina Elisabeta, piaţa Sf. Gheorghe) s-au concentrat grupuri de protestatari care solicitau o schimbare a liderului partidului unic, mai târziu, cereau alegeri libere şi pluripartidism sau sfârşitul dominaţiei partidului comunist.
 
 
Foto: unul dintre punctele de protest şi rezistenţă din 21 decembrie 1989.
 
Cel mai longeviv punct de rezistenţă a fost consemnat între clădirea care adăpostea „Societe Generale” şi hotelul „Intercontinental”. Aici s-au înregistrat şi cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti: 39.
 
Acţiunea de represiune a fost condusă de un comandament instituit imediat în care Nicolae Ceauşescu  deţinea rolul major, comandament în care au fost incluse forţe ale armatei, miliţiei, pompieri şi trupe de securitate.
 
AUDIO: ISTORICA, ediţia din 21 decembrie 2015
 
Invitatul ediţiei a precizat că manifestările antiguvernamentale au fost dominate de oameni obişnuiţi, din majoritatea categoriilor sociale ale epocii, bărbaţi şi femei, dar şi de tineri, elevi şi studenţi care au cerut tot timpul excluderea forţei şi a violenţei din protestul lor.
 
 Pe de altă parte, momentele fierbinţi ale revoltei au fost întreţinute de bărbaţi, adulţi identificaţi ca „specialişti” sovietici, în număr de 22,  unii vorbitori de limba română ce aparţineau GRU (Glavnoe Razvedîvatel'noe Upravlenie ), coordonaţi  la Bucureşti de generalul Nicolaevici Fonarev şi celălalt grup , la Timişoara, Sibiu, Braşov şi Târgu-Mureş, de general Cinghiz Abdullaev, serviciul sovietic de spionaj militar, cercetare-diversiune denumiţi şi „visautniki”.
 
La Timişoara au fost identificaţi că produceau acte de distrugere şi provocare asupra militarilor şi civililor ( spargeri de vitrine, incendieri ale magazinelor, au legat tancurile de şinele de tramvai, vizoarele tanchiştilor au fost vopsite, iar rezervoarele de motorină sparte cu răngi de fier, molestarea militarilor). 
 
La Bucureşti au creat panică printre participanţii de la miting, îmbrâncindu-i, rupând rândurile sau înţepând femeile cu obiecte ascuţite, ca mai târziu să să provoace violent forţele de ordine.
 
 
Foto: secvenţă manifestanţi - forţe de represiune. 21 decembrie 1989
 
Câteva sute de demonstranţi au fost reţinuţi şi bătuţi pe platforma Miliţiei Capitalei, apoi au fost transportaţi la închisoarea Jilava pentru continuarea cercetărilor.
 
Noaptea de 21 spre 22 decembrie a fost cea mai dramatică în Capitală. Până spre dimineaţă au mai fost auzite focuri de armă, în ciuda unei participări reduse a demnonstranţilor anti-Ceauşescu , un grup în locul numit „La baricadă”, în zona str. Batiştei – Hotel Intercontinental.
 
 
Foto : scutieri şi demonstranţi anti-Ceauşescu. Credit: Laurenţiu Gâlmeanu
 
Spre dimineaţă, în Piaţa Universităţii fusese înlăturată rezistenţa, iar administraţia locală se opcupa cu şteregerea urmelor represiunii. 
 
În ciuda măsurilor severe luate de autorităţile regimului totalitar, odată cu sosirea primului schimb de muncă în marile întreprinderi, angajaţii s-au deplasat către centru pentru a cere socoteală pentru violenţele din ziua anterioară.
 
 
Foto: tancuri ale armatei pe străzile din Bucureşti. 22 decembrie 1989. Credit: AGERPRES
 
La ora 10.00 ministrul Apărării naţionale se sinucide, în scurt timp Armata fraternizează cu populaţia împotriva lui Nicolae  Ceauşescu şi colaboratorilor săi.
 
Două ore mai târziu, culpul prezidenţial este evacuat cu elicopterul mai întâi spre Snagov, apoi este abandonat lângă Titu, unde a fost capturat capturat în aceiaşi zi şi deţinut într-o unitate militară din Târgovişte până la proces.
 
 
Foto: după 22 decembrie 1989. credit: AGERPRES
 
La Bucureşti puterea este disputată de mai multe facţiuni. Până la căderea serii, gruparea Iliescu-Roman preia puterea, iar una dintre primele acţiuni este dizolvarea regimului Ceauşescu, eliberarea celor deţinuţi la Jilava şi în alte locuri şi înfiinţarea de tribunale speciale.
 
 
Foto: nucleul de putere după 22 decembrie 1989. Credit: Mediafax
 
Contribuţii editoriale : „Revoluţia Română la un sfert de veac” văzută de un grup de elevi ( Alexandra, Mădălina, Andrei, Ilinca, Eduard şi Luca, elevi din clasele a XI-a si-a XII-a) şi d-na profesoară Valentina Bilcea de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti. Un reportaj de Mirela Băzăvan.
 
Regia de montaj : Nicu Tănase 
 
Regia de emisie : Ileana Băjenaru şi Mirela Drăgan 
 
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
 
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta). 
 
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării. 
 
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :
 
http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55 

Etichete 21 decembrie 1989BucureştiNicolae Ceauşescuspecialişti sovieticiGRUSecuritatedemonstranţimitingPiaţa Palatuluibaricadăvictimecrimepuşcă cu lunetăpluripartidismdictaturărestricţiivictorieIon IliescuFSN

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live