Din nou despre Decembrie 1989 – II

În România, în decembrie 1989 a avut loc o revoluţie în sensul clasic al termenului.

Este o abordare agreată de cea mai mare parte a istoricilor români şi străini, cât şi a invitatului ediţiei după cum ne-a mărturisit.

O revoluţie însă care a avut complicaţii şi complicităţi.

Un transfer al puterii făcut cu mijloace violente şi interese amestecate atât ale statelor care monitorizau situaţia, cât şi interese ale grupului care lupta pentru obţinerea supremaţiei după prăbuşirea regimului Ceauşescu.

Estul şi Vestul sau URSS şi ţările de democraţie occidentală au colaborat pentru înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi a colaboratorilor săi, ţesătura cea mai amplă a proiectului revenind părţii sovietice, iar partenerii săi apuseni s-au ocupat cu respectarea itinerariului planificat.

Serviciile româneşti de informaţii au reacţionat cu întârziere, abia în octombrie 1989, însă informările acestora , destul de minuţioase şi foarte precise – au fost neglijate de liderii de atunci ai României.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 23 decembrie 2013:

Una dintre cauzele acestui comportament – după cum a subliniat invitatul ediţiei, rezidă că Nicolae Ceauşescu şi-a dezavuat serviciile de informaţii în întregul său, chiar cu mult timp înainte, încă din 1978, anul fugii (defectării) generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, via Germania Federală. (După unii istorici militari, inclusiv a d-lui Larry Watts, Pacepa a fost un defector ce lucra pentru sovietici şi nu un agent al CIA)

Cu această „anatemă” fosta Securitate a fost somată să găsească o soluţie la frământările şi revolta iniţiată în Timişoara, însă fără rezultatele aşteptate.

În acest moment, Armata a intrat în acţiune.

Decembrie 1989 a arătat sau a scos la suprafaţă multe diferenţe de opinie, unele chiar sistemice între forţele care trebuiau conform legii de atunci să conlucreze la apărarea naţională.
Diferenţe între serviciile de informaţii şi armată care s-au soldat după 22 decembrie cu numeroase victime din rândul civililor, dar şi al angajaţilor MI, cât şi diferenţe în interiorul Ministerului de Interne, între Securitate şi Miliţie.

Conflcte născute din privilegiile de castă ale celor dintâi.

Opoziţia politică a fost aproape inexistentă

Decembrie 1989 a mai relevat că în România, opoziţia politică a fost aproape inexistentă.

În anii 70, un punct de rezistenţă la politica guvernamentală l-a reprezentat „Mişcarea Goma” şi SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Munci din România), deceniul următor a fost foarte sărac în puncte de vedere diferite de ale Puterii, fără o bază de dezvoltare serioasă sau o platformă politică şi o ideologie definită.

Opoziţia la regimul personal al lui Nicolae Ceauşescu a fost reprezentată de demersuri individuale, publicitate la posturile străine în limba română şi scrisori sau memorii adresate deopotrivă conducerii statului român sau forurilor internaţionale.

Invitatul ediţiei pune aceasta pe seama eficienţei serviciilor de informaţii care au blocat orice fel de exprimare a atitudinii, opiniilor exprimate de cei mai îndrăzneţi.

Decembrie 1989 a fost o perioadă a idealurilor susţinute de cei mulţi, ieşiţi în stradă, o cucerire a drepturilor şi libertăţilor individuale, însă proiecţia acelui timp către ziua de azi confirmă prea puţine împliniri ale demonstranţilor de ieri.

Contribuţii editoriale: concetăţeni din Capitală întrebaţi despre ce-şi mai aduc aminte din decembrie 1989 sau semnificaţiile în plan personal ale acelor timpuri.

O culegere realizată de Mirela Băzăvan.

Atât ascultătorilor noştri, cât şi invitaţilor le urăm Sărbători binecuvântate de Crăciun !

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa: www.romania-actualitati.ro