Revista presei centrale, 4 februarie

Risipa banului public pare să fie o constantă a tranziţiei - ziarele de astăzi scriu despre prime, salarii şi sporuri speciale pe care bugetul (chiar dacă unul "de criză") le suportă, dar şi despre cum, în trecut, s-au construit zeci de clădiri de care instituţiile statului nu aveau nevoie.

"Nesimţire de criză : prime de vacanţă şi salarii de merit" - titrează Adevărul. Promisiunile guvernanţilor privind tăierea de fonduri "nesimţite" sunt contrazise de cifrele bugetului. Salariile de merit şi unele sporuri vor creşte faţă de 2009. Primele de vacanţă vor fi şi ele consistente.

România Liberă scrie astăzi, în deschiderea ediţiei, despre "investiţiile-fantomă ale tranziţiei". Zeci de clădiri-palat, parcuri industriale, şcoli şi judecătorii (proiectate greşit sau realizate pentru a da bine la electorat) au înghiţit milioane de euro, apoi au fost abandonate. La Cluj, de pildă, ceea ce trebuia să fie un spital de urgenţă, a fost cedat Consiliului Judeţean care s-a gândit să-l facă academie de muzică. Doar că sălile nu aveau acustica necesară, aşa încât clădirea a fost trecută Ministerului Educaţiei. Care nici el nu are bani, aşadar acum căsoiul zace gol...

Evenimentul Zilei începe astăzi o campanie prin care îşi propune să atragă atenţia asupra obstacolelor pe care le întâmpină zilnic persoanele cu dizabilităţi într-o Românie europeană. Ziarul va publica, în demersul său, poveşti despre demnitate şi despre nepăsarea autorităţilor, preocupate de soarta unora dintre cetăţenii săi doar de ochii lumii. În povestea de astăzi din Evenimentul Zilei aflăm că un drum cu metroul este, pentru un om în scaun cu rotile, o misiune imposibilă. Acolo unde există, lifturile, rampele sau celelalte "facilităţi" din subteranul bucureştean sunt nefuncţionale. Ei, şi?! - întreabă un angajat. Unde vă credeţi? În Elveţia?!

Şi mai avem o poveste în ziarele de astăzi, în Jurnalul Naţional mai precis, istoria cuiva care s-a ambiţionat să-şi ia locuinţă prin "Prima Casă". Omul spune că s-a bătut cu bănci, notari, instituţii şi constructori. Experienţele trăite la ghişeele băncilor sunt etichetate scurt : "tembelisme bancare". Pe urmă, la Fondul de Garantare a Creditelor, personajul nostru a pierdut atâtea ore în atâtea zile, încât cineva "din sistem" l-a crezut angajat acolo şi l-a întrebat pe ce ia salariu, că toată ziua stă pe holuri. În fine, după jumătate de an, omul şi-a luat casa. A devenit, adică - aşa cum mărturiseşte - sclav peste două cărămizi şi s-a pricopsit şi cu un car de nervi...