Revista presei centrale, 1 februarie

Citim în Gândul: "Dacă ar fi să construim autostrada Bechtel strict după alocaţiile bugetare, cei 415 km vor fi gata abia în 2025" - precizarea vine din partea unui director din Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor nu are bani pentru a plăti Bechtel să construiască jumătate din Autostrada Transilvania, respectiv tronsonul Braşov-Târgu Mureş, de 200 km. Soluţia propusă de guvern este ca statul să concesioneze acest tronson, tot către Bechtel, pentru o anumită perioadă de timp, ceea ce înseamnă că americanii vor trebui să construiască pe banii lor şi să-şi recupereze ulterior investiţia prin aplicarea unei taxe de autostradă.

Veşti la fel de proaste în România Liberă - "suta de kilometri de autostradă din 2010 mai aşteaptă". Conform promisiunilor oficiale, anul acesta urmau să se deschida cei 12 kilometri intre centura ocolitoare Bucuresti si Moara Vlasiei, precum şi cei 42 de kilometri dintre Moara Vlăsiei şi Ploieşti. Cele doua tronsoane sunt gata in proportie de 23% şi, respectiv, 41%, iar compania ceruse pentru definitivarea lor 1,3 miliarde de lei. Suma aprobata este însă doar la jumatate. Nici acolo unde trebuia sa dea bani doar pentru exproprirea terenurilor şi TVA, restul venind din fonduri nerambursabile europene sau imprumuturi bancare, statul n-a avut de unde. Astfel, pentru autostrazile de pe Coridorul IV pan-european: Nadlac-Constanta, statul va da un pic peste jumătate din suma necesară.

Despre drumuri scrie şi Jurnalul Naţional, sub titlul "Cu buget de criză şi sindicatele în stradă, o sută de milioane de euro pentru Umbrărescu". Este povestea licitaţiei din 2008 pentru reabilitarea Drumului Naţional 12, Topliţa-Sandominic. Valoarea totală a proiectului se ridica la 200 de milioane de euro: jumătate din sumă urma să fie acoperită de Guvernul României, iar cealaltă jumătate de Banca Europeană de Investiţii. Jocurile politice au făcut ca lucrarea să fie încredinţată unui cunoscur rege al asfaltului, Dorinel Umbrărescu, în condiţiile în care o altă firmă câştigase licitaţia. Jocurile europene sunt însă altele: BEI a anunţat că banii europeni vor fi retraşi, iar bugetul va trebui să finanţeze reabilitarea măsluită cu încă 100 de milioane de euro!

Din Adevărul aflăm "Cu ce job-uri îi aşteaptă Uniunea Europeană pe români". Piaţa muncii externe dă semne de revenireAşa că, oferte bogate vor fi în 2010 în sistemul sanitar, mai ales pentru medici, dar şi în IT şi în agricultură.

După botezul nepoatei lui Bercea Mondialul, al cărei naş a fost nimeni altul decât Mircea Băsescu, ştirea vedetă al week-endului trecut, Evenimentul Zilei remarcă faptul că fratele preşedintelui intră şi el în "cercul select al naşilor lui Judecător, Prinţişor şi Televizor" ( în pareateză fie spus caestea sunt nume de copii). Printre cei care i-au mai botezat copii şi nepoţi lui Bercea Mondialu’ se numără Theodor Stolojan, fostul viceprimar din Slatina - Gabriel Diaconu, fostul prefect de Olt - Nicolae Grădinaru, director Hidroserv Slatina - Marian Chitea, dar şi magistraţi precum Maria Huza - fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti, sau Gheorghe Brenciu - care a ocupat funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt. În anii ’90, clanul ţigănesc condus de interlop a făcut avere din vânzarea fierului vechi furat, pur şi simplu, din vechile silozuri ceauşişte din Drăgăşani, Caracal şi Slatina, din şinele CFR şi din sistemul de irigaţii al râului Olt. Acum, afacerile clanului se ramifică în două zone de interes: camăta şi comerţul cu maşini de lux aduse în ţară printr-o filieră bulgară. Bercea Mondialu’ a fost acuzat de evaziune fiscală, dar niciodată condamnat, iar imobilele sale din Slatina au rămas în picioare, deşi niciunul nu are autorizaţie de construcţie. Cum este posibil? Bercea Mondialul este prieten cu toate puterile din stat - este cocluzia Evenimentul Zilei .