Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINETI ... CU SOARE - continuare Sâmbătă, 24 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

11 August 2015
Vizualizari: 6898
Comentează add

Invitat:col. (r) prof. univ. dr. Petre Otu , preşedinte al Comisiei naţionale de Istorie Militară

Primele luni de război (august - septembrie 1916) Primele luni de război (august - septembrie 1916) - Conține audio

george-popescu

 

Aşteptarea a fost lungă, entuziasmul popular s-a situat la cote înalte, dorinţa de a împlini un ideal naţional s-a materializat prin uriaşe sacrificii umane şi materiale. A fost unul dintre momentele când clasa politică cu o serie de excepţii s-a situat pe aceiaşi lungime de undă cu poporul pe care-l conducea.

 La 14 (stil vechi)/27 august 1916, ora 20 şi 25 de minute ministrul României la Viena a înmânat guvernului imperial declaraţia de război a ţării noastre ca parte a angajamentelor care-i reveneau din titlul de membră a Antantei. 

Foto: militari din batalionul de vânători de munte la poalele Cetăţii Neamţului. (Muzeul Militar Naţional)

O declaraţie de război ce urma canoanele semnării şi acceptării de către România şi statele antantiste ( Franţa, Marea Britanie, Rusia, Japonia şi Italia) a participării celei dintâi la efortul de război, conflagraţie izbucnită cu doi ani în urmă.

Scopul politic al intrării României în război a fost reunificarea cu Ţara a românilor majoritari ce trăiau sub steag străin. Prin tratatul politic şi convenţia militară încheiate la 4/17 august cu Antanta, României i s-a promis în caz de victorie Transilvania, Bucovina şi Banat.

Scopul contra-ofensivei austro-maghiaro-germane a fost scoaterea României din război în cel mai scurt timp posibil.

Foto: Mitralieră în acţiune.Podul Ghionoaiei.1917(Muzeul Militar Naţional)

 Cu doi ani înainte, pe când mai trăia regele Carol I, Tripla Alianţă sau Puterile Centrale (Austro-Ungaria, Germania şi Italia - cea din urmă a ieşit din această asociere în anul 1915, iar România în 1916) au promis Bucureştiului în caz de victorie Basarabia, două judeţe din Bucovina de Sud - Suceava şi Rădăuţi şi îmbunătăţirea situaţiei politice a românilor din Transilvania.

Foto:militari români în repaus. Frontul din Moldova. (Muzeul Militar Naţional)

 Prin simplul fapt că cele patru state ale Antantei au semnat aderarea României, acesteia i se recunoştea de jure dreptul de a-şi reîntregi provinciile locuite majoritar de români. Trebuie subliniat că împrejurările războiului purtat până atunci de blocul antantist i-au făcut pe aceştia să exercite presiuni din ce în ce mai mari la Bucureşti pentru intrarea în război. Dacă la un momend dat participarea noastră în război a fost condiţionată de încheierea unui proiect politic, mai târziu s-a dovedit că a fost şi ca urmare a unei cereri insistente din partea noilor aliaţi.

Foto:regele Ferdinand cu principele Carol şi gl.Eremia Grigorescu primesc defilarea trupelor armatei I, după depunerea jurământului. Vara  anului 1917. (Muzeul Militar Naţional)

 În seara de 14 august 1916  ca urmare a mobilizării generale şi în contextul unor pregătiri anterioare, armata română a atacat poziţiile înaintate ale inamicului pe arcul Carpaţilor. 

AUDIO: ediţia din 10 august 2015

Înaintarea s-a desfăşurat conform planului “Ipoteza Z”, însă surpriza neplăcută a venit din sudul ţării, de la Turtucaia, unde o divizie românească a pierdut prima confruntare cu adversarii: Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia. Pierderile importante - peste şase mii de morţi şi răniţi şi 28 mii de prizonieri - i-a consternat atât pe liderii politci, cât şi comanda militară. La Turtucaia conform istoricilor militari, s-a produs o serie de erori de apreciere şi de conducere, plătite scump. Invitatul nostru nuanţează în cuprinsul ediţiei atât lupta de la Turtucaia, cât şi planul de recâştigare prin operaţiunea de la Flămânda.

Foto:reţele de sârmă române şi inamice. Răcoasa, martie 1917. (Muzeul Militar Naţional)

În atari condiţii, prin Consiliul politico-militar de la Periş din septembrie s-a hotărât ca înaintarea românească spre Transilvania, ca primă linie, valea Mureşului să fie oprită şi s-a trecut în poziţii defensive retrase pe culmile muntoase ale Carpaţilor. A urmat pirderea Sibiului şi mai târziu a Braşovului şi spargerea de către inamic a apărării pe Valea Jiului.

Cauzele acestor insuccese au fost determinate în mare parte de erori de comandă şi de o înzestrare deficitară la multe capitole le armatei române (artilerie grea, aviaţie, armament şi muniţii). O altă cauză a fost pierderea sincronizării apărării frontului de sud cu preconizata ofensivă aliată dinspre Salonic. (O operaţiune care s-a dovedit foarte dificilă şi pentru aliaţi, încurcaţi de turci la Gallipoli).

Foto: tun de 105mm.Valea Oituzului,1917 (Muzeul Militar Naţional)

În sânul comenzii militare au apărut două idei tactice: una sprijinită de generalul Alexandru Averescu în care sugera întoarcerea armatei pentru a contra-balansa primejdia din Sud şi cea de-a doua a generalului Prezan care insista pentru continuarea ofensivei în Transilvania. 

Foto:regina Maria şi gl Henri Mathias Berthelot la deschiderea spitalului ridicat de Misiunea Franceză. (Muzeul Militar Naţional)

România nu putea lupta foarte bine pe două fronturi simultan. Poziţia sa a fost periclitată şi de planurile imperiale ruse care câştigaseră în campania anului 1915 şi prima parte a anului următor importante poziţii avansate din teritoriul austriac, însă numai atât, căci ofensiva s-a oprit în Galiţia, iar închiderea cu armata a IV-a română nu a mai avut loc. Efortul rusesc la război ca aliat al nostru a fost modest şi în ceea ce priveşte riposta din Dobrogea, aceasta fiind prima pierdere teritorială importantă, ca dealtfel şi la bătălia pentru Bucureşti, la fel, pierdută.

Foto: explozia unui obuz, Mărăşeşti,30 august 1917. (Muzeul Militar Naţional)

După un început promiţător, România se vedea silită la sfârşitul anului 1916 să se retragă în ultima parte de ţară rămasă liberă: Moldova cu şirul nesfârşit de sacrificii materiale şi jerfe omeneşti. Armata avea nevoie de o refacere într-un timp foarte scurt, de o reînzestrare potivită puterii adversarului şi de o protecţie politică în faţa unui aliat şovăielnic. Pe toate acestea le-a găsit prin sosirea Misiunii militare a Franţei în România conduse de generalul Berthelot.

Foto:imagine dintr-un spital de campanie. Pe frontul din Moldova. (Muzeul Militar Naţional)

Contribuţii editoriale : dl. dr. Corneliu Andonie, istoric al Muzeului Militar Naţional despre primii militari români căzuţi în războiul de reîntregire. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului  Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.  

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).   

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării. 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55    


Etichete Războiul de reîntregireTransilvaniaTurtucaiaFlămândaregele FerdinandAlexandru AverescuConstantin PrezanMarele Cartier GeneraleroriînzestrareI.I.C.Brătianumilitarimorţirăniţideclaraţie de războiAntantaPuterile CentraleRusia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live