Preşedintele Vladimir Putin în direct cu cetăţenii

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a răspuns joi la întrebările cetăţenilor, timp de 3 ore şi 40 de minute. Au fost, în total, 80 de întrebări formulate în direct sau înregistrate. Marea majoritate a întrebărilor priveau chestiuni interne. Unele s-au soldat deja cu implicarea procuraturii, au fost însă şi întrebări care privesc relaţiile externe ale Rusiei, în special cele cu Statele Unite, dar şi evoluţiile din Siria, şi mai ales relaţiile Rusiei cu Turcia. Acestea din urmă s-au depreciat considerabil, după ce anul trecut, aviaţia turcă a doborât un avion militar rus, în Siria.

Statistica emisiunii a confirmat interesul prioritar al populaţiei pentru problemele legate de preţuri; locurile de muncă; neplata salariilor - fenomen reapărut în condiţiile actualei crize, după 15 ani; accesul la medicamente; diferite abuzuri şi ilegalităţi; cât şi pentru veşnica problemă a drumurilor. Reacţia celor vizaţi a fost probabil mai promptă decât în anii de dinainte de criză.

Moderatorii au anunţat, chiar în timpul emisiunii, că au fost deschise anchete penale, iar edilii oraşelor în cauză s-au grăbit să anunţe că au luat deja măsuri pentru repararea drumurilor şi rezolvarea problemelor sociale. Pe acest fond destul de tern, o pată de culoare a fost întrebarea adresată lui Putin, de o elevă de 12 ani: dacă liderul rus ar fi în situaţia de a-i salva de la înnec pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi cel ucrainean, Petro Poroşenko, pe cine l-ar salva mai întâi? Putin a spus: " Dacă cineva s-a hotărât să se înnece, a-l salva e deja imposibil. Dar noi, desigur, suntem gata să întindem o mână de ajutor şi o mână prietenească oricăruia dintre partenerii noştri, dacă el însuşi doreşte aceasta".

Linia directă a liderului rus, din acest an, a coincis cu învestirea noului guvern de la Kiev, Putin declarând însă că nu are nimic de spus în legătură cu acesta, pentru că nu-l cunoaşte. El a confirmat însă poziţia cunoscută a Rusiei, faţă de criza din Estul Ucrainei. Singura ei soluţie - a spus el - est implementarea acordurilor de la Minsk, Putin precizând însă că în timp ce Rusia şi-a îndeplinit obligaţiile, Ucraina nu.

"Întrucât conducerea ucraineană şi opoziţia au legături cu Occidentul" - a spus Putin - "cei care trebuie să determine Ucraina să îşi respecte angajamentele din cadrul acordurilor de la Minsk, sunt Statele Unite şi UE". El a menţionat, în acest sens: reforma constituţională, promulgarea legii privind statutul special al Donbas-ului şi al celei privind amnistierea participanţilor la evenimentele din Donbas. Anticipând posibilele obiecţii privind nerespectarea regimului de încetare a focului, invocate în acest caz de Kiev, Putin a declarat că sporadicele schimburi de focuri nu pot fi pretexte pentru neimplementarea altor prevederi ale acordurilor. Ceea ce preşedintele rus a respins,în termeni clari, a fost posibilitatea reluării acţiunilor de luptă active în Donbas.

Liderul rus a făcut însă şi un gest pozitiv, la adresa Kiev-ului, susţinând propunerea preşedintelui Petro Poroşenko, privind desfăşurarea pe linia de contact dintre forţele ucrainene şi cele separatiste, a unor observatori înarmaţi din partea OSCE, pentru a asigura respectarea încetării focului.

Revenind la învestirea noului guvern ucraineam, Vladimir Putin a declarat că speră că acesta să acţioneze pragmatic şi în interesul propriului popor, nu ghidat de fobii sau interese străine. "Rusia are nevoie de o Ucraină stabilă şi prosperă şi speră că aşa va fi" - a declarat Putin, declarând că actuala criză din ţara vecină a fost provocată de acordul de asociere dintre Ucraina şi UE, şi a fost o criză artificială, de fapt, în opinia sa, un simplu instrument pentru schimbarea puterii de la Kiev.