Regulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaModelul declarației pentru deplasarea pe timpul nopțiiProiect special ”Românii de pretutindeni – Aproape de România”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilorAlegeri locale 2020. Tehnica votăriiRecorduri de audienţă la Radio România Actualităţi
.jpg)
În judeţul Brăila ar putea fi cultivat porumb modificat genetic, după ce anul acesta a fost testat produsul pe o suprafaţă de jumătate de hectar.
În urma verificărilor Direcţiei pentru Agricultură Brăila, porumbul modificat genetic, denumit MON 10, corespunde normelor legale şi are toate autorizaţiile în vigoare.
Şeful Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cişmaş, anunţă că este nevoie însă şi de alte analize legate de calitatea recoltei, dar crede că porumbul modificat genetic poate reprezenta o soluţie de viitor în domeniu în România.
"La nivelul judeţului Brăila putem discuta doar de o suprafată de 0,5 hectare porumb modificat genetic, care se realizează la nivelul Centrului de testare a soiurilor de la Mircea Vodă. Autorizarea s-a dat de către Direcţia Agricolă şi acum urmează, la începutul lunii octombrie, împreună cu Garda de Mediu, să aplice procedura în ceea ce priveşte ce se întâmplă după recoltarea de pe această suprafaţă a acestui porumb modificat genetic" spune Traian Cişmaş.
Organismele modificate genetic sunt de mai multe decenii subiectul unei ample dezbateri la nivel mondial prin care se încearcă fie promovarea, fie oprirea folosirii lor în agricultură.
În cazul porumbului care ar putea fi plantat în judeţul Brăila, producătorii spun că nu prezintă pericole, dar rezultate concludente nu există, în condiţiile în care mai multe state europene interzic astfel de culturi.
Cu toate că nu există concluzii ferme împărtăşite de studiile ştiinţifice despre porumbul MON 10, în România folosirea acestui hibrid nu este interzisă.
Controverse privind cultivarea OMG
Potrivit producătorilor agricoli, cerealele rezultate au aceleaşi calităţi ca porumbul convenţional, doar că este mai rezistent în faţa insectelor dăunătoare.
"Nu are nicio influenţă asupra mediului şi nici asupra consumului. MON 10 nu este cu nimic mai periculos sau mai benefic decât hibrizii autohtoni" afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Reporter: Şi atunci, de ce s-ar planta în România un produs care nu este nici mai bun, nici mai rău decât ceea ce avem noi autohton?
Laurenţiu Baciu: Pur şi simplu, cum sunt o mie şi unu de hibrizi şi soiuri de la diferite ferme, este şi acel MON 10, care face parte din rândul celor care sunt pe piaţă. Este un război economic, o luptă între Europa şi Statele Unite, că practic din Statele Unite vine.
Reporter: Există studii concludente care să spună că sunt dăunătoare sau că nu sunt dăunătoare aceste produse?
Laurenţiu Baciu: Nu, nu. Deci, ştiinţific nu s-a putut demonstra până acum absolut nimic. Nu este nici că ar fi bun, nici că ar fi rău.
Opt state europene interzic folosirea acestui cocktail de laborator care permite porumbului să-şi producă propriul pesticid ce omoară insectele dăunătoare. Controversa europeană se bazează pe studii care spun că, în cantităţi mari, toxina afectează specii nevizate de insecte, în timp ce în SUA producătorii de porumb utilizează MON 10 şi spun că e oportun să foloseşti organisme modificate genetic, fiindcă duc la creşterea productivităţii.
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
