Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE - continuare Miercuri, 24 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

27 August 2018
Vizualizari: 1425
Comentează add

Invitat: prof. dr. Dorin Stănescu, istoric şi vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Mileniul III”, Ploieşti

„ Ploieştiul republican – 8 august 1870” „ Ploieştiul republican – 8 august 1870” - Conține audio

george-popescu

  Discursul lui Alexandru Candiano-Popescu într-o gravură de epocă. Credit : https://ghimpeleploiestean.ro

Una din puţinele tentative de răsturnare a puterii constituţionale din perioada modernă a statului român a avut loc la Ploieşti la 8 august 1870.

 

 

Ploieşti se găsea pe o hartă a conspiratorilor alături de Bucureşti, Piteşti, Craiova, Buzău.

 

 

Organizatorii puciului au fost liberalii radicali, nemulţumiţi că idealurile de la 1848 nu au putut fi transpuse integral în România.

 

 

Că după ce au contribuit la uzurparea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, noul principe – Carol I – arăta tendinţe autocratice.

 

 

Mai mult, cu ocazia izbucnirii războiului franco-prusac, acesta îşi manifestase public opţiunea pentru victoria Germaniei, pe când liberalii-radicali manifestau pentru Franţa.

 

Invitatul nostru avansează şi o ipoteză relativ nouă: „mișcarea de la 1870 poate fi privită și ca un refuz al modernității. Invazia capitalului străin și superioritatea sa asupra celui românesc, stabilirea unor minorități aici, toate provoacă nemulțumiri românilor, care văd cum alții prosperă în țara lor. Presa anilor 1869-1870 abundă de atitudini antisemite. În epocă, evreii și nemții sunt agenții modernizării. Constructorul celui mai modern mijloc de transport al timpului, trenul, este evreul Strusberg, emblematic este și neamțul – Carol I. Cei doi sunt imaginea palpabilă a agenților modernizării, țintele nemulțumirilor. La Ploiești, această stare de fapt era vizibilă”. 

 

 

La Ploieşti au activat două grupuri conspiratoare de execuţie alcătuite din : Constantin Grigorescu, Radu Stanian, lideri şi membrii: Stan Popescu, preoţii Ioachimescu, Dinescu, Rădulescu, Teodorescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guță Andronescu-Grădinaru.

Conducerea aparţinea lui: C.a. Rosetii, Ion. C Brătianu, lt. col. Alexandru Candiano-Popescu, Eugeniu Carada, Constantin Ciocârlan – fost prefect al Poliției Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), și dr. Dimitrie Sergiu.

Acțiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, însă militarii din tabăra de la Furceni, simpatizanţi ai conspiratorilor, mai prudenţi, au cerut o amânare pentru a afla rezultatul războiului franco-prusac.

Alexandru Candiano-Popescu nu a fost de acord şi a dat semnalul începerii puciului în Ploieşti. Acesta a invocat două motive considerate suficient de importante pentru a pune în mişcare ocuparea punctelor esenţiale din oraş :

a) era hotărât să dea „o lecție de protestare energică” contra înclinărilor domnitorului străin și a regimului inaugurat de dânsul prin care voia „să pună persoana sa mai presus de ființa statului român“;

b) Candiano-Popescu era convins că Franța va fi biruitoare și se temea că la încheierea tratatului de pace aceasta să „găsească pe tronul României un Hohenzollern“.

S-a trecut simultan la ocuparea Prefecturii şi a telegrafului.ocupat prefectura și telegraful din Ploiești.

Clopotele bisericilor au început să bată, iar populația s-a adunat în centrul orașului. Aici, Candiano Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Brătianu, prin care se comunica:

„Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă noapte”, a fost numită o Regență în frunte cu generalul Nicolae Golescu și s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu.

Totodată, Candiano Popescu a anunțat că el a fost numit prefectul județului Prahova.

Era evident că totul a fost o mistificare şi că insurgenţii n-aveau nici o dovadă, jucând totul la cacialma.

Cei trei mii de participanţi în frunte cu Candiano-Popescu și cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanților, unde sergentul de la depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”.

Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu – ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu, ministrul de Interne, cu următorul conținut:

„Vă fac cunoscut că prințul Carol s-a detronat astă noapte de către popor. În numele guvernului provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei și pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totodată vă veți pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea, iar de urmare veți raporta pe dată”.

Maiorul Polizu, mai puţin credul, s-a arătat hotărât să apere cazarma până la osirea întăririlor. În paralel, dintr-o eroare a insurgenţilor care au ocupat telegraful, sărbătorind prea devreme victoria asupra autorităţii locale în mai multe runde de alcoolizare, funcţionarii de la telegraf au dat alarma la Bucureşti.

După eliberarea arestaţilor, Candiano-Popescu a expediat ziarului românesc „Adevărul”, care apărea la Budapesta, următoarea telegramă: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înființat sub titlul de Regență. În Ploiești mare entuziasm”.

Șeful stației telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame și a anunțat guvernul de la București.

După aflarea la Bucureşti a tentativei de răsturnare a puterii constituţionale în Ploieşti, guvernul a cerut forţelor de ordine să treacă la reprimarea răzmeriţei şi arestarea trecut la arestarea suspecților.

La Ploiești, armata a arestat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Alexandru Candiano Popescu a părăsit orașul, dar a fost prins la Buzău.

Conspiratorii au fost trimiși în fața Curții de Jurați din Târgoviște. Aceștia s-au apărat, invocând faptul că o acțiune similară a avut loc în noaptea de 11/12 februarie 1866, când a fost înlăturat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, act în urma căruia nimeni nu a fost arestat, iar unii dintre complotiști se aflau pe banca ministerială.

La 17/29 octombrie 1870, toți cei 41 de acuzați au fost achitați, fapt ce l-a revoltat profund pe Carol I. În notele sale zilnice, domnitorul menționa că era hotărât să abdice și va aduce această decizie mai întâi la cunoștința Puterilor Garante.

Dintre toți liderii evenimentelor, cel care a rămas antidinastic, republican, până la moarte a fost Eugeniu Carada; ceilalți „au întors-o ca la Ploiești”, reconciliindu-se cu domnitorul, devenindu-i chiar apropiați. Candiano Popescu a ajuns erou în Răzbiul de Independenţă, fiind decorat şi numit aghiotant regal, după 1881, Radu Stanian a ajuns primar al oraşului şi chiar l-a întâmpinat pe regele carol I cu multă condescendenţă.

Stanian este personajul despre care actul de acuzare de la Târgovişte a spus că, pe 8 august, s-a plimbat prin oraş cu o minusculă halebardă în mână, spunând că vrea să taie capete de nemţi. Locuinţa de o noapte a regelui a fost casa lui Radu Stanian.

Suveranul avea să evite cât de mult putea oraşul. Poate, simţindu-se vinovaţi, de fiecare dată când oraşul era vizitat de suveran, aflat în trecere spre Moldova ori Sinaia, ploieştenii, ieşiţi în număr mare, se manifestau zgomotos.

În general, aceste întâmpinări aveau loc în spaţiul gării, Carol I deplasându-se foarte mult cu trenul. S-a întipărit ca o bârfă a epocii faptul că trenul nu mai întorcea „ca la Ploieşti”, după anul 1913, pentru că regele a dorit să ocolească oraşul şi pe entuziaştii săi locuitori, pe care nu-i prea avea la suflet.

Mai târziu, când liberalii ajung la putere, Grigore Iorgulescu, funcţionarul telegrafului Ploieşti este mutat în alt oraş şi se pensionează ca diriginte al unui oficiu poştal; maiorul Polizu este condamnat la închisoare pentru delapidare.

Contribuţii editoriale : dl. Dan Falcan, istoric în dialog cu Mirela Băzăvan despre câteva trăsături caragialieşti ale conspiraţiei de la Ploieşti.

AUDIO: Istorica, ediţia din 27 august 2018

Regia de montaj: Jeanine Georgescu şi Carmen Idriceanu

Regia de emisie: Mariana Băjenaru şi Costin Iorgulescu

 Galerie foto:  

"Republica de la Ploieşti", coperta,  Editura "Societatea Culturală Ploieşti, mileniul III"

Alexandru Candiano-Popescu, liderul conspiraţiei de la Ploieşti. Credit: https://cultural.bzi.ro

 

O imagine simbol a Ploieştiului din secolul al XIX-lea. Credit: historia.ro

Statuia Libertăţii din Ploieşti într-o reprezentare de epocă. Credit: http://ph-online.ro

Gara Ploieşti Sud unde se găsea celebrul restaurant al lui Alexandru Dobrogeanu-Gherea. Credit: https://iubescploiestii.ro/ploiesti-orasul-lui-ce-bei

 Piaţa şi strada Câmpina din Ploieşti, început de secol XX. Credit: https://universulpetrolului.weebly.com

Ploieşti. Primăria, centrul administrativ. Credit: http://politeia.org.ro

De la stânga la dreapta : George Coșbuc, Elena Coșbuc, Vlahuță, Vaida Voievod, Caragiale – la o terasă din Capitală. Credit : https://www.observatorulph.ro

 

 Staţie modernă de benzină la Ploieşti. Mijlocul secolului XX. Credit: https://iubescploiestii.ro

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro 


Etichete "republică"1870antidinasticCarol II.C. BrătianuC.A. RosettiEugeniu CaradaAlexandru Candiano-Popescu"bobor"conspiraţierăzboiul franco-prusac"Trompeta Carpaţilor"cheftelegrafRadu StanianGaribaldipreoţiPloieşti

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live