Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PSIHOLOGUL MUZICAL - continuare Sâmbătă, 24 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

17 Ianuarie 2017
Vizualizari: 2824
Comentează add

Invitat : dl. Mihai Burcea, istoric, asistent - cercetare la Universitatea din Bucureşti

O biografie politică în România interbelică : Gheorghe Crosneff O biografie politică în România interbelică : Gheorghe Crosneff - Conține audio

george-popescu

 

Istoria recentă a atras mult interes din partea publicului şi a cercetătorilor.

 

Cu predilecţie au fost abordate subiecte, concepte şi biografii ale celor care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar.

 

A fost şi firesc să se ajungă aici după o perioadă de aproape o jumătate de secol în care s-au spus adevăruri istorice numai pe jumătate.

 

Mai sunt însă şi cercetători care cred că trebuie să oferim o imagine întreagă trecutului nostru recent şi solicită ca documentarea asupra evenimentelor şi personalităţilor să se facă fără părtinire şi influenţare ideologică, fie de dreapta, fie de stânga.

 

De altfel un cercetător istoric nu se poate compromite dacă în interpretările sale vizează toate unghiurile sau perspectivele judecate în spiritul profesiei şi nu se lasă influenţat de alţi factori sau persoane.

 

Studierea biografiilor unor activişti ai stângii extreme îi preocupă îndeosebi pe cercetătorii istorici tineri.

 

Dificultăţile ar fi de ordin interpretativ, căci de surse nu mai poate fi vorba astăzi când la Arhivele Naţionale se găseşte o suficientă bază pentru cercetare şi documentare, fonduri arhivistice ce provin de la instituţii ale vechiului regim, inclusiv arhiva fostului partid unic.

 

Un rezultat practic al acestui tip de cercetare orientată este şi personajul Gheorghe Crosneff pe care l-a descifrat atât cât s-a putut, invitatul ediţiei, domnul Mihai Burcea în cadrul unui proiect de trei ani derulat de Universitatea din Bucureşti, Facultatea de istorie.

 

Gheorghe Crosneff, cetăţean român, bulgar de origine a fost un comunist convins sau cum se mai spunea în trecut, un om devotat cauzei.

 

Mic-burghez după diviziunea socială a fostului regim, cultivat mediu, cunoscător de limbi străine, lui Crosneff nu i-a fost greu să-şi construiască o ascensiune în cadrul partidului filială a Moscovei până la război.

 

Viaţa de subterană sau ilegalitate pe care a fost nevoit să o ducă nu i-a lăsat prea multe opţiuni.

 

Lipsurile au fost înlocuite sau substituite cu iluzii ori cu activităţi periculoase care l-au adus în atenţia organelor de informaţii ale statului român.

 

Siguranţa l-a descoperit încă din şcoală ca un agitator, propagandist al ideilor bolşevice, ca mai târziu să-l reţină şi să-l cerceteze ca pericol potenţial pentru regimul constituţional al României din epocă.

 

Autorul biografiei a încercat să releve şi câteva imagini ale vieţii din clandestinitate cu părţile sale negative, certurile de origine ideologică ale tovarăşilor săi, aderenţa până la minuţie la politica Moscovei care activa pe două canale în exteriorul URSS : prin canalul revoluţionar – politic susţinut de „Internaţionala a III-a” şi prin canalul secret, al NKVD-ului prin crearea de rezidenţe, reţele şi agenţi, mai buni sau mai slabi.

 

României reîntregite fiind vecină cu URSS i s-a acordat o mare importanţă la Moscova, dovadă şi activităţiile anti-statale româneşti care s-au consumat pe teritoriul nostru. De la provocări la frontieră şi plasarea agenţilor în diverse locuri sensibile şi până la intoxicarea partidelor tradiţionale şi a vieţii politice de la noi.

 

Gheorghe Crosneff a murit la 39 de ani în închisoare din pricina unei tuberculoze netratată, ferm convins de justeţea cauzei şi luptei sale. Dar până atunci avusese un an, 1936 foarte fast, în care a coordonat activitatea de propagandă a PC din România, a construit o imagine a mişcării comuniste receptat pozitiv în Occidentul cuprins de febra extinderii fronturilor populare împotriva ascensiunii dreptei şi extremei drepte în Italia şi Germania, Spania şi Portugalia.

 

Desigur nu se sufla nici un cuvânt din ceea ce se petrecea la Moscova: epurările 1936-19138 din rândul partidului unic care s-au încheiat cu arestarea, trimiterea în Gulag sau în faţa plutonului de execuţie a mii de comunişti din URSS şi din partidele filiale din Europa.

 

Cazul Crosneff poate contitui o cheie în care poate fi citită o anume parte a istoriei recente sau un simplu exerciţiu de lectură, dacă doriţi.

 

* “Apărând orânduirea de stat”. Siguranța pe urmele lui Gheorghe Crosneff în România interbelică. Editura Universitatea din Bucureşti, 2016, 165 pp.

 

AUDIO: "ISTORICA", ediţia din 16 ianuarie 2017 

 

Contribuţii editoriale : dl. prof. dr. Radu Baltasiu – Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti despre crezuri, idei, idolatrie şi mecanisme ale seducţiei politice a stângii. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Nicu Tănase

 

Regia de emisie : Mirela Drăgan şi Raluca Goga

 

Galerie foto: fotografiile sunt reproduse cu permisiunea autorului şi a editurii.

 

 

 

 

Octombrie 1936. Ing. Iuliu Moise Orenstein (n. 1895, muni. Bacău, jud. Bacău), absolvent al Şcolii Politehnice Superioare din Zürich, serviciul militar satisfăcut la Regimentul 1 CFR, inginer la Direcţia Întreţinerii din cadrul CFR.

 

 

 

 

 

 

 

1. Alexandru Szenkovitz, alias "Costi"secretar de partid al judeţului Cluj în 1932.

2. Ion Popescu-Puţuri, alias "Pelin", membru al Secretariatului CC al PCdR (1936-1937)

3. Ştefan Foriş (István Főris), alias "Marius", secretar general al PCdR (1940-1944)

 

 

 

 

1. Ştefan Voicu, născut Aurel Rottenberg, secretar al Comitetului regional Moldova al PCdR (1934).

2. Ilie Zaharia, născut Iosif Grünberg, gazetar la publicaţii legale: "Tribuna studentului sărac", "Cuvântul liber", "Orizont".

3. Ion Călugărul, născut Ştrul Leiba Croitoru, scriitor şi ziarist la "Scânteia" (1936).

4. Mihail Roller, instructor al CC al PCdR şi membru în colectivul de redacţie al "Scânteii" (anii '30).

 

 

 

 

 

 

Măsuri de atenţionare a activităţilor comuniste pe teritoriul judeţului Suceava (1936). Credit: http://www.andco.ro/

 

 

 Afiş propagandistic al comuniştilor români. Credit: http://www.andco.ro/

 

 

 Interior dintr-o tipografie a PCdR. (Din dosarul Siguranţei). Credit: http://www.andco.ro/

 

 

Apel la solidaritate cu Ana Pauker, incriminată în procesul lotului comuniştilor din 1936. Credit: http://www.andco.ro/  

 

 

 1966. Casa din str. Ecoului 29 (Bucureşti) în care a fost tipărită "Scânteia" ilegală în perioada iulie-noiembrie 1932. Imobilul se afla în apropierea Dealului Spirii, cartierul Uranus, azi dizlocat de Palatul Parlamentului.

 

 

 

 

 

 

Coperta volumului amintit în cuprinsul ediţiei, semnat de dl. Mihai Burcea, apărut la Editura "Universitatea din Bucureşti", 2016.

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.     

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).    

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.     

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :www.romania-actualitati.ro   

 


Etichete P.C. din RomâniaCrosneffMoscovaagitaţiestângadreaptalupteputereSiguranţa Statuluilegea MârzescuPNŢmanifestecercetarearhiveistoriciAna PaukerproceseJustiţie militarăcomisariînchisoareJilvaVăcăreştiDoftanacomunismanticomunismpartideilegalitatesubteranacomitagiiDobrogeaCadrilaterinternaţionalismBucureştiSuceava

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live