Istoria recentă şi supravieţuitorii săi
Invitaţi: prof.univ.dr. Radu Ciuceanu, director INST şi Alexandra Andrei, filosof
Articol de George Popescu, 08 Decembrie 2015, 01:02
Din capul locului e lipsit de respect şi pudoare să enumerăm felul şi natura elementelor de tortură pe care le-au pus în practică “artizanii” reeducării.
Fie la Suceava – geneza inumanului experiment - fie la Piteşti sau la Gherla ori Canalul Dunăre-Marea Neagră, Târgu Ocna, Ocnele Mari sau Braşov.
Intenţia noastră este să promovăm cunoaşterea istoriei naţionale. Cel mai adesea prin experienţa dobândită de cercetători dar nu refuzăm nici experienţa proprie a martorilor ori varianta acesteia în scris, aşa cum este cazul de faţă.
“La taină cu Diavolul” * este ultima apariţie dintr-un ciclu ce promite continuarea unei experienţe individuale şi colective ilustrată de autor, domnul prof. univ.dr. Radu Ciuceanu.
Scrisă cu stil şi în termeni reali, noua mărturie ne introduce în universul concentraţional românesc şi avatarurile sale. Reeducarea de la Gherla sau experimentul consilierilor sovietici cu mână de lucru românească împotriva tineretului român, apoi extins asupra altor categorii profesionale şi sociale: profesori, ingineri, economişti, muncitori şi ţărani.
AUDIO : emisiunea "Istorica", ediţia din 7 decembrie 2015:
Socotiit un “adjuvant” al cercetării penale efectuate de Securitate, experimentul ţintea nu numai să obţină maximizarea surplusului de informaţie beligerantă, necesară motivării “luptei de clasă” continuue, ci şi transformarea şi apoi multiplicarea unui tip nou de om, cetăţean al regimului. Obedienţă până la capăt, chiar împotriva naturii umane care se caracterizează prin pluralitate de opinii în consecinţă şi divergentă, dar şi prin libertatea de mişcare şi acţiune într-un cadru acceptat.
Istoria personală a victimei şi martorului totodată ne este desfăşurată într-un regim al evidenţei aproape zilnice. De la apelul de dimineaţă al unui deţinut politic şi până la stingere. Desigur, stingerea e un eufemism, întru-cât în obsedantul deceniu, nimeni nu putea garanta că drepturile de deţinut şi aşa sever împuţinate, deseori, încălcate ori s-au săvârşindu-se abuzuri.
Echipa torţionarilor conduşi de Eugen Ţurcanu a încercat să modeleze omul de tip nou – homo sovieticus - însă felul inept în care au acţionat şi aflarea dincolo de „Cortina de fier” a unor părţi din realitatea carcerală românească combinate cu luptele pentru putere de la vârful partidului unic, perioada 1948-1952 au dus la oprirea experimentului.
Un experiment mai aproape de efectele psihiatrice ale unei maladii incurabile.
Vina a fost aruncată asupra a ceea ce generic, regimul numea “mişcarea legionară” Este necesară o explicaţie lămuritoare, aici : Rezistenţa practică, fizică şi de teren a fost constituită majoritar – peste 80 la sută – din foşti membri ai Mişcării legionare ( partid politic şi componenta sa militară ). La aceştia s-au adăugat militari concediaţi din Armata Regală Română, membri ai opoziţiei, îndeosebi ţărănişti, dar şi ţărani desproprietăriţi şi muncitori.
Ţinta lor comună a fost ocupantul sovietic. Acestuia i s-au adăugat reprezentanâii noului guvern de după 6 martie 1945. Suportul logistic şi financiar provenea de la statele occidentale aflate în conflict cu URSS şi sateliţii săi , de voie sau de nevoie.
În politică nu există scupule, ci doar interese. O lecţie pe care statele occidentale o cunoşteau destul de bine. Conferinţele de la Teheran '43, Moscova '44 şi Yalta '45 au stabilit interesele Marilor Puteri pe seama ţărilor mici şi mai ales a învinşilor.
Vinovăţia o poartă şi clasa politică românească. A fost suficient de opacă şi plină de lirism la care s-a adugat orgoliul şefilor de partide, încât să nu prevadă ce se va întâmpla cu România. Nu pentru anii ce-au urmat, ci pentru următorii 50-70 de ani
Vieţi irosite, destine distruse, un popor fărâmiţat şi îngenunchiat în dorinţa sa naturală de a-şi constui viitorul. De multe ori, soarta unui om se poate întâlni într-un punct al vieţii personale şi cu soarta poporului său.
Foto: coperta volumului de memorii "La taină cu Diavolul". Autor: Radu Ciuceanu
Foto: 122 - "Camera morţii" Credit: Radu Ciuceanu
Foto: autorul la data intrării în închisoare. Credit: Radu Ciuceanu
Foto: din arhiva familiei. Credit: Radu Ciuceanu
Foto: interior închisoare Gherla
Foto: foto şi filă dosar grup de rezistenţă din Dobrogea. Credit: CNSAS
Foto: filă din dosarul unui torţionar, Cornel Pop. Credit: CNSAS
* autor : Radu Ciuceanu; Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului sub egida Academiei Române, Bucureşti 2015, 563 pagini. Dl. Radu Ciuceanu a activat ca lider al tinerilor-liberali din Mişcarea Naţională de Rezistenţă din Oltenia.
Regia de montaj : Nicu Tănase
Regia de emisie : Ileana Băjenaru şi Mariana Băjenaru
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-
actualitati.ro/Categorii/istorica-55
