Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România Miercuri, 26 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Mihaela Helmis

31 August 2014
Vizualizari: 3460
Comentează add

Interviu cu academicianul Eugen Simion, scriitor şi critic literar, preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române.

Limba unei ţări, "primul element al identităţii acelui popor"

mihaela-helmis

Foto: Arhivă

Realizator: Sunt câţiva între scriitorii noştri care, după ce au scris în altă limbă, au ales pentru marea lor operă limba atât de bogată şi de expresivă de acasă.

Sigur, nu este singurul motiv pentru care avem acum o Zi a limbii române, domnule academician Eugen Simion.  

Eugen Simion: Mai întâi s-a acceptat ca ziua de 15 ianuarie să fie Ziua culturii naţionale, un lucru bun, printr-o lege a Parlamentului, şi mai de curând s-a stabilit o Zi a limbii române. Mai înainte de acest lucru s-a întâmplat la Chişinău, cum se ştie.

Au ieşit în stradă şi au impus o schimbare fundamentală.

Audio: Interviu cu academicianul Eugen Simion.

Personal, sunt încântat că românii sărbătoresc o dată pe an limba lor, meditează la evoluţia limbilor, se îngrijesc, se întreabă dacă o vorbesc bine, dacă nu cumva şi-au stricat limba şi, în acelaşi timp, se gândesc de ce este important ca noi să avem grijă de limba noastră.

Mai ales astăzi, procesul de mondializare este puternic, bate cu toate forţele, cu toate motoarele şi în acest proces este foarte uşor să ne pierdem identitatea.

Or, limba unei ţări este primul element al identităţii acelui popor. Popoare mai grijulii decât noi, de pildă francezii, îşi cultivă limba, au organizaţii care se ocupă de corectitudinea ei, organizează concursuri, mari competiţii pentru corectitudine, dau premii.

Revin la limba română. De ce este important ca noi toţi, împreună cu basarabenii şi cu comunităţile româneşti din străinătate, să ne gândim la limba română în aceeaşi zi, să organizăm evenimente, să discutăm, de pildă, cu lingviştii, cu oamenii din alte domenii ale culturii despre felul cum evoluează limba nostră, dacă este bine că a apărut un fel de dialect nou, romgleza, în care limba română este împestriţată, este sucită, răsucită, cu foarte mulţi termeni inutili?  

Realizator: Vă înţelegeţi cu tinerii? Cum simţiţi că evoluează limba pentru a deveni în această contragere poate mai eficientă în comunicare?  

Eugen Simion: Există două primejdii şi o discut şi cu tinerii mei colaboratori, şi cu prietenii, şi cu colegii mei de generaţie, câţi mai sunt - o primejdie refractară, să fii împotriva neologismelor, fenomen care s-a întâmplat în limba noastră.

N-a câştigat această poziţie, nu este bună, pentru că o limbă evoluează, o limbă intră în contact cu produse noi, cu alte culturi, cu fenomene noi, şi atunci trebuie să împrumute sau să-şi adapteze.

La început par nişte greşeli, dar eu îmi amintesc că un om foarte învăţat, un lingvist foarte cunoscut, Iorgu Iordan, a scris prin anii '40 o carte care se cheamă "O gramatică a greşelilor", prin care dovedeşte că o limbă evoluează prin greşelile ei.

Un alt lucru care pe mine mă îngrijorează este faptul că renunţăm la cuvinte vechi, frumoase, cuvinte româneşti, cuvinte splendide, acelea de care se ocupa, de pildă, Constantin Noica în cărţile lui despre rostirea românească.  

Realizator: Să iscodim aşadar...  

Eugen Simion: Să iscodim, cum zicea Blaga mai ales...  

Realizator: şi să ajungem la capetele cele bune în comunicarea noastră. Sigur, cea mai înaltă formă de a preţui limba este de a o vorbi corect.  

Eugen Simion: Sărbătorim toţi, toate provinciile, unele care nu mai sunt între graniţele României actuale, întărim sentimentul nostru naţional, sentimentul de românitate, adică suntem în acţiune, avem o istorie împreună, avem o limbă care ne leagă şi care este foarte importantă, pentru că, mai spun o dată, ea exprimă identitatea noastră, modul nostru de a fi în lume, cum zic filosofii.

Ei bine, dacă la Chişinău, în alte locuri din lume, comunităţile româneşti găsesc să vorbească româneşte, să se plângă puţin de faptul că copiii lor nu mai vorbesc româneşte, să dorească să revină în comunitatea limbii române, lucrul acesta este foarte important, întăreşte sentimentul de coeziune, sentimentul naţional, spiritul naţional, cum spuneau cei vechi, şi pe care n-ar trebui să-l uităm.

Pe mine mă obsedează o frază a lui Maiorescu de prin anii '80 din secolul al XIX-lea.

El fixa în fond, într-o propoziţie foarte simplă, poziţia bună a unui om responsabil în cultură şi în societatea românească.

El zicea să fim naţionali cu faţa spre universalitate. Asta mi se pare o vorbă bună, o vorbă înţeleaptă.

Să fim naţionali vorbind bine limba noastră, cultivând-o, apărând-o, difuzând-o, prin radio, prin toate mijloacele media, foarte importante, foarte eficiente la ora actuală, prin şcoală. În al doilea rând, să nu ne izolăm aici, să avem sentimentul că participăm la unitatea europeană şi la comunitatea universală.

Suntem pe aceeaşi planetă şi trebuie să comunicăm între noi, de aceea trebuie să învăţăm şi alte limbi, dar să nu renunţăm la ceea ce avem, că este foarte de preţ.


Etichete Exclusiv Radioapel matinalEugen SimionacademicianZiua Limbii Române 2014

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live