Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Joi, 02 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Sorin Solomon

14 Decembrie 2011
Vizualizari: 3694
Comentează add

Calul troian făcut cadou Europei de Grecia, ajutată cu reducerea datoriei la jumătate, afectează şi alte state şi pune în pericol şi existenţa monedei comune.

Criza euro şi noul cal troian economic Criza euro şi noul cal troian economic - Conține galerie foto

sorin-solomon

Cuplul franco-german, supranumit "Merkozy", la cârma Europei. Foto: Reuters.

Criza datoriilor suverane îi adună, la început de decembrie, la Bruxelles pe şefii de stat ai ţărilor UE pentru a decide asupra viitorului Uniunii şi a monedei  euro.

Deciziile luate sunt dure, bugetele statelor membre vor fi verificate, iar constituţiile ţărilor vor trebui modificate.

"Perfidul Albion" refuză aderarea la noul pact şi se retrage pe insulă, măsură criticată atât dincoace, cât şi dincolo de Canalul Mânecii.

Pactul fiscal european va însemna, pe de-o parte, un angajament colectiv pentru echilibrarea bugetelor naţionale şi, pe de altă parte, un control mult mai strict, din partea forului comunitar, asupra politicilor economice ale statelor membre.

Un control mai mare din partea Bruxellesului înseamnă mai multe măsuri prin care instituţiile Uniunii vor să menţină rigoarea bugetară, astfel încât să nu se mai ajungă la situaţia de criză de genul celei actuale.

Măsurile cuprinse în noul pact bugetar sau fiscal, ambii termeni sunt folosiţi aici, sunt măsuri pe termen mediu şi lung şi este vorba, în primul rând, despre obligativitatea ca deficitul public structural anual al unui stat membru din zona euro să nu depăşească 0,5% din PIB.

Bugetul unui stat trebuie avizat de Comisia Europeană

Mai există, de asemenea, o regulă recentă şi care, la momentul respectiv, a deranjat mai multe state; până la urmă, a fost acceptată.

Propunerile franco-germane privind modificarea tratatului UE
  • penalizarea automată a statelor care depăşesc un deficit de 3% din PIB
  • sancţiunile vor putea fi blocate doar cu o majoritate de 85%
  • deficitul bugetar de maxim 3% din PIB introdus în constituţiile statelor din zona euro
  • emiterea de eurobonduri nu este o soluţie de criză
  • Mecanismul european de stabilitate intră în vigoare în 2012, cu un an mai devreme decât era prevăzut
Această regulă obligă statele membre ale zonei euro să-şi prezinte mai întâi proiectele de buget la Comisia Europeană, care le va analiza şi va avea dreptul să ceară modificarea lor, dacă va fi cazul.

Urmează apoi ca acestea să fie adoptate în parlamentele naţionale.

Premierul britanic David Cameron a motivat refuzul de a participa la noul pact, prin faptul că astfel ar fi compromisă suveranitatea Marii Britanii, dar a subliniat că Marea Britanie rămâne devotată Europei, în domenii precum apărarea şi politica externă.

Început optimist de an

Anul 2010 se încheia cu speranţa că periaoda de vârf a crizei a fost depăşită, că economia va creşte, iar problemele sociale vor fi depăşite.

Previziunile făcute de analişti asupra creşterii economice erau optimiste, o cifră de 1,8 procente privind creşterea economică la nivelul Uniunii Europene părea realistă şi îmbucurătoare.

Dar analiştii consultaţi de BBC la începutul anului avertizau că problemele economice vor continua şi în anul 2011, iar problemele vor fi diferite în anumite zone ale lumii.

Robert Ward, director al Economist Intelligence Unit, a vorbit despre riscurile care nu-l lasă să doarmă şi acestea "ar trebui să vă ţină nedormiţi şi pe voi", mai spune el.

Puterea economică se va deplasa dinspre Vest spre Est


Creşterea economiei în ţările emergente, în special în China, care coincide cu slăbirea celei din Vest, în special în SUA, va avea ca rezultat  "un colaps al consensului, al modului în care sistemul monetar global va continua să evolueze" a mai spus Robert Ward.

Un risc suplimetar vine şi din presiunea inflaţionistă care apare în China şi în alte ţări din Asia.

Eduard Meir, analist la MF Global, apreciază că inflaţia reprezintă o ameninţare în întreaga regiune.

Analistul atrage atenţia că "băncile centrale, în special cele din Asia vor trebui să prevină riscurile inflaţioniste"

Criza europeană este cea care îi îngrijorează pe analiştii citaţi de BBC.

"Dacă Spania se va prăbuşi, va fi o veste proastă nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume" ceea ce ar duce la prăbuşirea zonei euro.

"Dacă zona euro intră în colaps, cazul Lehman Brothers va arăta ca o reuniune la un ceai" , consideră Robert Ward.

Previziunile făcute de analişti s-au adeverit în mare măsură, iar pe lângă temerile legate de Grecia s-au adăugat şi problemele apărute în rambursarea datoriei suverane a altor ţări, cum ar fi Italia, Spania sau Portugalia confruntate cu dobânzi de peste 7%, considerate periculoase.

Problemele ţărilor cu datorii mari din spaţiul UE au dus şi la schimbări de guverne făcute prin alegeri anticipate sau prin demisii ale guvernelor care vor fi urmate, la începutul anului 2012, de alegeri.

În Portugalia şi Spania orientarea politică se schimbă şi după ce guvernele de stânga nu fac faţă crizei,  au fost înlocuite de guvernarea de dreapta, nu neapărat pentru că oferă soluţii, ci pentru că electoratul caută altceva.

În Italia, eternul şi controversatul Silvio Berlusconi este dat jos din fruntea guvernului, nu de procesele legate de scandalurile pedofilie, ci de nemulţumirile legate de măsurile de austeritate tardive pe care executivul de la Roma este obligat să le ia.

Foto:Reuters.

În Grecia, confruntată cu măsurile de austeritate dar şi cu protestele de stradă şi grevele de amploare,  guvernul Papandreou este obligat să demisioneze, după ce în urma unor negocieri dure duse cu reprezentanţii UE şi FMI se încheie cu un acord care reducea datoria publică la jumătate dar impunea noi măsuri de austeritate, iar executivul propune organizarea unui referendum, ceea ce îngrijorează investitorii şi restul ţărilor membre ale zonei euro.

România, locuitorul din marginea satului global


Speriată de impactul pe care criza globală îl poate avea asupra sa, România şi-a fixat parametrii unui nou acord de finanţare "de tip preventiv" cu UE şi cu FMI.

Acordul preventiv încheiat de România şi FMI are o valoare de 3,6 miliarde de euro, iar banii vor fi accesaţi în cazul unor situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale declanşat de o criză în regiune.

Banii pot fi accesaţi numai în cazul unor situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale declanşat de o criză în regiune.

Un oficial al Fondului a declarat într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei că noul program prevede, printre altele, reforme profunde în domeniile energiei şi transporturilor.

România trebuie să elimine vechile datorii ale statului, să-şi îmbunătăţească sistemul de taxe şi impozite şi să acorde prioritate reformei instituţionale, care să faciliteze absorbţia fondurilor europene.

Împrumuturile "cu buletinul" dispar tardiv

Banca Naţională a României a adoptat măsuri speciale de descurajare a creditării în valută, printre care solicitarea unor importante garanţii sau scurtarea perioadei de rambursarea a creditelor personale.

BNR doreşte limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.

În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să dispună de o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată.

Proiecţia inflaţiei anuale. Sursa BNR.

Pentru creditele de consum cu alte destinaţii, împrumutatul va prezenta o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.

La finele lunii iulie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei.
  
Împrumuturile în valută acordate populaţiei totalizează 67,7 miliarde de lei, din care 37,5 miliarde lei reprezintă credite pentru consum şi 28,9 miliarde lei credite imobiliare.
  
Structura finanţărilor în lei acordate populaţiei este dominată de creditele de consum, care însumează 26,2 miliarde de lei, dintr-un total de 35,4 miliarde lei.

Criza greacă afectează şi România

Preşedintele României, Traian Băsescu:
  • România plăteşte prin dobânzi foarte ridicate, pentru că avem filiale româneşti ale băncilor din zona euro, iar dobânzile au ajuns la un nivel deja inacceptabil
Preşedintele Traian Băsescu afirmă că băncile greceşti "au o expunere majoră pe piaţa românească" şi a criticat liderii europeni pe motiv că ar întârzia "la nesfârşit" o decizie privind Grecia.

Preşedintele Traian Bãsescu a mai afirmat că România plăteşte deja scump consolidarea sistemului bancar european.

Traian Băsescu a declarat că este inadmisibil ca ţări care nu au moneda europeană să sufere şi să plătească din cauză că state din zona euro au datorii guvernamentale foarte mari.

Împrumuturile externe "ar putea să scadă" în România

Banca Centrala de la Viena a recomandat băncilor austriece să limiteze fondurile trimise sucursalelor din Europa de Est.

Noua situaţie ar putea spori dificultăţile guvernului de a se împrumuta pe piaţa internă, după ce a renunţat, săptămâna trecută, să emită obligaţiuni în Statele Unite, din cauza dobânzilor mari.

Potrivit Bloomberg, băncile austriece au o expunere în Europa emergentă mai mare decât PIB-ul ţării.

În România, băncile austriece au o acoperire de aproximativ 40 de procente, iar cele greceşti aproape un sfert, ceea ce a dus la îngrijorarea preşedintelui privind infuzia de capital.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România doreşte "o formulă de garanţie" la Consiliul European, care să garanteze că băncile din zona euro nu îşi vor retrage fluxurile de capital din filialele din România şi celelalte state din zona non-euro.

El a explicat că, dacă fluxurile de capital din România ale băncilor mamă vor fi limitate, ţara noastră va avea dificultăţi în 2012 în ceea ce priveşte obţinerea de împrumuturi interne pentru finanţarea deficitului din sistemul de pensii, de sănătate şi pentru programele sociale.

Preşedintele a arătat că România a împrumutat în 2011 de pe piaţa bancară internă 56 miliarde RON, echivalentul a 13,2 miliarde euro, cărora li s-au adăugat alte două miliarde euro împrumutate de pe piaţa externă.

Traian Băsescu a subliniat că riscurile la adresa stabilităţii financiare a României în 2012 sunt multiple şi a oferit un exemplu.

Şeful statului a arătat că, dacă se ajunge la formula restructurării datoriei Greciei, băncile ar putea dori, în faza iniţială, să se retragă de pe unele pieţe cum este cea a României pentru a-şi acoperi nevoia de capital.

"Din aceste considerente am apreciat necesară o poziţie limpede a României, pentru a ne putea asigura necesarul de finanţare pentru anul viitor", a continuat preşedintele.

El a mai arătat că în joc nu este doar finanţarea guvernului, ci şi cea a sectorului privat, în condiţiile în care expunerea în România a băncilor din zona euro este de 40 de miliarde de euro.

Foto:Reuters.

Intrăm în zona euro în 2015, dar ea va mai exista?

Teama de dispariţie a zonei euro a început odată cu criza elenă, cînd se vorbea de renunţarea la euro şi revenirea la drahmă.

Şi alte ţări au luat în calcul această obţiune, dar eforturile susţinute ale Franţei şi Germaniei fac ca deocamdată acestă opţiune să pară îndepărtată.

Primirea Greciei în zona euro, în anul 2001, a fost o decizie greşită, însă salvarea ei înseamnă acum salvarea Europei, este comentariul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, de după hotărârile luate la mijlocul săptămânii la Bruxelles.

Un eşec al summitului de la Bruxelles ar fi avut consecinţe inemaginabile, a apreciat Nicolas Sarkozy potrivit căruia europenii nu au altă alternativă decât să aibă încredere în autorităţile din Grecia, care poate fi salvată datorită deciziilor luate la reuniunea la nivel înalt de miercuri seară.

Dacă grecii vor face eforturile cerute, împrumuturile care le sunt oferite nu îi vor costa nimic nici pe francezi, nici pe europeni, a spus preşedintele.

Replica Atenei la declaraţiile preşedintelui Franţei, Nicolas Sarzoky, a venit prin vocea ministrului de externe grec, citat de BBC.

Acesta a precizat că nu ţara sa este sursa crizei şi că niciun stat nu ar trebui făcut ţap ispăşitor pentru problemele întregului continent.

Dacă alţii se gândesc că sfârşitul zonei euro este aproape, România vrea să se alăture acesteia în 2015

România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro, iar în ce priveşte deficitul şi nivelul datoriei publice, ţara noastră evoluează în direcţia corectă, a reafirmat luni, premierul Emil Boc.

Şeful guvernului a mai spus că nivelul inflaţiei respectă criteriile de aderare în 2015 la zona euro.

La începutul lunii mai, guvernul şi Banca Naţională au decis, să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, ceea ce tehnic nu înseamnă, neapărat, 1 ianuarie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus la acea dată politicienilor din coaliţia de guvernământ că cel mai potrivit ar fi ca moneda naţională să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015.

Pentru ca România să fie pregătită în 2015 pentru aderarea la moneda euro, guvernul a decis crearea unui comitet care să monitorizeze îndeplinirea obligaţiilor aferente aderării.

Pentru a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în mecanismul european al ratelor de schimb, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.

Euro, în criză

Potrivit ediţiei online a Spiegel.de, scenariile speculative de pe piaţa financiară indică o criză iminentă în zona euro.

Mai mult, potrivit publicaţiei germane situaţia nu va fi una dificilă pentru Germania.

Consecinţele în schimb vor fi catastrofale pentru Europa şi economia Europei.

Potrivit publicaţiei germane, semnale de avertizare pentru o criză de proporţii în Europa se înmulţesc în fiecare zi.

CLS Bank a cerut băncilor din Marea Britanie să efectueze teste de stres pentru o posibilă situaţie dificilă prin care ar trece zona euro în următoarea perioadă.

Mai mult, ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski a făcut un apel în Germania luni pentru a preveni un colaps al uniunii monetare, afirmând că "ne aflăm pe marginea unei prăpăstii".

Foto:Reuters.

Tratatele europene "ar putea fi schimbate"

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, au prezentat la Paris propuneri de reformare a zonei euro, care să garanteze în primul rând o mai bună disciplină bugetară la nivelul statelor membre.

Întâlnirea este considerată crucială pentru restabilirea încrederii în moneda unică şi urmărită cu atenţie de pieţele financiare.

Europa nu este o alegere, ci o necesitate, însă criza a scos în evidenţă contradicţiile şi slăbiciunile ei, de unde importanţa ca bătrânul continent să fie reformat - aprecia preşedintele Nicolas Sarkozy.

La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel, îşi declara opţiunea pentru modificarea tratatelor europene, care să conducă la reformarea zonei euro şi la transformarea ei într-o veritabilă uniune bugetară.
 
Berlinul se opune creării de euro-obligaţiuni şi ca Banca Centrală Europeană să răscumpere o parte din datoria ţărilor celor mai fragilizate de criză.

Nu doar tările euro suferă


Germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile populaţiei statelor UE din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea euro şi nu primesc atât de multă atenţie, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

Merkel a subliniat atât situaţia membrilor UE care nu au trecut încă la euro, dar şi problemele populaţiei din ţările euro cu datorii foarte mari, obligate să adopte măsuri dure de austeritate.

Cancelarul a promis că va apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decât fosta marcă germană, însă a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un "maraton" dur pentru recâştigarea credibilităţii pierdute în timpul crizei.

"Este important să ţinem minte problemele cu care se confruntă populaţia în Spania, Portugalia şi mai ales Grecia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm sacrificiile pe care le face populţia în ţările din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, şi care nu primesc atât de multă atenţie", a spus Merkel, potrivit Reuters.

Aceste ţări contribuie la stabilitatea monedei europene, a afirmat cancelarul în discursul din Parlament.

"Deseori nu ne dăm seama de contribuţia pe care populaţia din ţările pe care le-am menţionat o aduce pentru ca euro să fie o monedă solidă, stabilă. Polonia a spus întotdeauna clar că este pregătită pentru un angajament important, chiar dacă nu a adoptat încă euro", a adăugat şeful executivului german.

Merkel a respins din nou ideea emiterii de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro ca soluţie anticriză, notând că astfel de operaţiuni ar încălca constituţia Germaniei.

Criza alungă investitorii din România


Nokia închide fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, potrivit unui comunicat postat pe siteul companiei.

2.200 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia "sunt mai eficiente" pentru grupul finlandez.

Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, investiţia ridicându-se la 60 de milioane de euro.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pus sechestru pe activele companiei finlandeze Nokia de la Jucu.

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat, că firma are datorii neplătite de aproximativ 10 milioane de dolari descoperite de ANAF în urma unui control.

FMI, în ciuda scandalului DSK, devine mai influent

Ungaria, la sfârşitul anului 2010, renunţa  la acordul cu FMI, lucru regretat în mai puţin de un an, atunci când guvernul de la Budapesta este obligat să aducă TVA la cel mai înalt nivel din Europa, de 27 de procente, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie şi să ceară sprijinul FMI printr-un acord preventiv.

Parlamentul ungar a aprobat marţi o lege referitoare la fiscalitate care include şi majorarea, de anul viitor, a taxei pe valoarea adăugată de la 25% la 27%.

Acesta este cel mai ridicat nivel al TVA-ului din Uniunea Europeană.

Legea, care a fost aprobată cu o largă majoritate, include şi creşterea impozitelor aplicate microîntreprinderilor.

Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a anunţat în luna septembrie că Ungaria va majora anul viitor TVA la 27% şi va aplica un program de ajustări fiscale de 2,6 miliarde euro.

Ungaria şi-a pierdut credibilitatea după mai multe măsuri controversate luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, precum naţionalizarea fondurilor de pensii private şi introducerea de taxe speciale în sistemul bancar şi alte câteva sectoare, inclusiv cel al telecomunicaţiilor.

Foto:Reuters.

Scandal cu iz sexual la vârful FMI

Directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a fost investigat în luna mai de poliţia new yorkeză după ce a fost reclamat de o cameristă de la hotelul unde locuia că ar fi agresat-o sexual.

Femeia în vârstă de 32 de ani a spus că a intrat în apartamentul hotelului aflat în apropierea Times Square, după ce i s-a spus că acesta este eliberat, dar în momentul în care a intrat, în jurul orei 13 ora locală, Dominique Strauss-Kahn ar fi ieşit gol din baie şi ar fi agresat-o sexual.

În august, după ce Dominique Strauss-Kahn a fost cercetat mai multe luni, un judecător din New York a respins cazul de agresiune sexuală îndreptat împotriva fostului director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn.

Decizia a fost dată ca urmare a unei solicitări venite luni din partea procurorilor care s-au îndoit de credibilitatea acuzatorului, camerista Nafissatou Diallo.

Scandalul DSK schimbă conducerea FMI


Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a fost  numită director al Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters.

Postul a rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn, în urma unui scandal sexual.

Victoria doamnei Lagard a fost posibilă datorita sprijinului oferit de statele europene, China, Rusia, Brazilia, dar şi Statele Unite.

Principalul contracandidat la şefia FMI a fost guvernatorul Băncii Centrale din Mexic, Agustin Carstens.

Palatul Elysee, citat de France Presse, consideră că alegerea lui Christine Lagarde este o victorie pentru Franţa.

În vârstă de 55 de ani, Christine Lagarde este ministru de finanţe din iunie 2007.

FMI precizează că Christine Lagarde este prima femeie care ocupă funcţia de director general al FMI de la înfiinţarea instituţiei, în 1944.

China, la masa bogaţilor


După decenii de creştere economică susţinută, China a devenit în anul 2010 cel mai mare consumator de energie la nivel mondial, depăşind Statele Unite, potrivit unui studiu al grupului britanic BP.

China a avut anul trecut un consum energetic de 2,43 miliarde de barili echivalent petrol, comparativ cu 2,28 miliarde de barili echivalent petrol în Statele Unite.

Atât statele din Organizaţia pentru Coopererare şi Dezvoltare Economică, cu economii mature, cât şi ţările cu economii în dezvoltare, au avut rate de creştere a emisiilor de dioxid de carbon peste medie, potrivit celei de-a 60-a statistici anuale a BP privind energia la nivel global.

La nivel global, consumul de energie a crescut cu 5,6% anul trecut, cel mai rapid avans din 1973, şi a depăşit uşor maximul perioadei de dinainte de recesiune, atins în 2008.

Vicepremierul Chinei, Li Keqiang, a încheiat o vizită de mai multe zile în trei dintre cele mai importante ţări europene.

Însoţit de o delegaţie de peste o sută de oameni de afaceri, demnitarul chinez a avut întâlniri în Marea Britanie, Spania şi Germania.

Pe parcursul turneului au fost semnate contracte în valoare de aproape 20 de miliarde de euro, iar China şi-a reafirmat sprijinul pentru economiile europene.

Uniunea Europeană este cel mai important partener economic al Chinei.

Importurile şi exporturile între cele două părţi sunt de aproape 500 de miliarde de euro anual.

Vicepremierul chinez, Li Keqiang, s-a întâlnit cu unii dintre cei mai importanţi lideri europeni.

În Spania a avut întrevederi cu premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero şi cu regele Juan Carlos, în Germania cu cancelarul Angela Merkel, iar în Marea Britanie cu şeful guvernului, David Cameron, şi cu vicepremierul Nick Clegg.

Foto:Reuters.

Criză, austeritate şi proteste

Economia este afectată de criză, guvernele iau măsuri de austeritate, iar protestele iau amploare.

Nu şi în România, unde după dansul pinguinului, folosit ca formă de protest în 2010, cei care se opun guvernanţilor sunt din ce în ce mai puţini, iar vocile lor sunt slabe.

Nici purtătorii lor de cuvânt, liderii de sindicat nu sunt mai vocali, fiind ocupaţi cu declaraţiile de la DNA sau reţinuţi în spatele gratiilor.

Londra în flăcări

Luna august este fierbinte în Marea Britanie, când mii de protestatari ies în stradă, se dedau la jafuri şi luptă cu poliţia, confruntările făcând şi victime.

Primele tulburări în capitală au izbucnit în urma unei manifestaţii, sâmbătă seara, pentru a cere dreptate după moartea unui bărbat de 29 de ani, Mark Duggan, ucis joi într-un schimb de focuri cu poliţia în Tottenham.

Protestatrii se adună în diverse oraşe din Marea Britanie, folosind reţelele de socializare ca mod de organizare.

Sute de persoane, printre care şi copii de 11 ani sunt arestate şi judecate în regim de urgenţă.

Situaţia economică tot mai dificilă, dublată de previziunile pesimiste legate de viitor, pot duce la repetarea incidentelor violente de genul celor înregistrate vara trecută în Marea Britanie, când mii de tineri au protestat şi au vandalizat cartiere din capitala Londra şi din alte oraşe.

Un amplu studiu sociologic pe tema revoltei din vară atrage atenţia asupra riscului ca astfel de evenimente să se producă şi în viitor.

În studiul realizat de London School of Economics şi de cotidianul "The Guardian", sărăcia şi atitudinea poliţiei sunt principalele motive invocate de cei care au luat parte la revoltele din luna august.

Foto:Reuters.

În lume mişcările de protest iau amploare


Dacă Grecia ne-a obişnuit cu protestele violente, în Spania tinerii "indignaţi" prozestează faţă de măsurile de austeritate luate de guvern şi lipsa de perspectivă.

Mii de tineri ies de câteva zile în stradă, în mai multe oraşe spaniole, pentru a protesta faţă de clasa politică.

Aproape jumătate dintre spaniolii cu vârste sub 25 de ani nu au un loc de muncă, tinerii fiind cei mai afectaţi de criza economică şi de măsurile de austeritate care au dus la o rată uriaşă a şomajului în Spania.

Convocaţi de Mişcarea "Democraţie adevărată, acum!", manifestanţii au campat în centrul capitalei şi în alte câteva zeci de oraşe şi sunt hotărâţi să rămână în stradă până duminică, atunci când au loc alegeri locale şi regionale.

Protestatarii, care se autodenumesc "indignaţii", doresc schimbarea clasei politice şi cer oportunităţi pentru viitor.

Kilometrul zero al Madridului a devenit un mare camping, populat de tineri care au ieşit în stradă hotărâţi să se facă văzuţi şi auziţi de către clasa politică spaniolă.

Sătui de criza economică şi de lipsa perspectivelor, iniţiatorii mişcării "Democraţie adevărată, acum!" au convocat, prin intermediul reţelelor sociale, o adevărată campanie împotriva principalelor partide: Socialist şi Conservator, cu intenţia de a rămâne la Puerta del Sol.

Şomajul din Spania afectează şi muncitorii români

Limitarea dreptului la muncă pentru cetăţenii români a început să fie aplicată din luna iulie şi este valabilă până la începutul anului 2013.

Guvernul de la Madrid şi-a motivat acţiunea prin nevoia de a-i proteja pe muncitorii din Spania, ţară în care şomajul depăşeşte 20%.

Restricţiile pentru români pe piaţa muncii din Spania generează probleme de comunicare către pentru funcţionarii din teritoriu a normelor de aplicare, greutăţi pentru românii care nu au muncit până acum legal sau pentru cei care vor să vină în Spania de acum încolo, dar şi pentru aceia care au contracte speciale, cum sunt cele din agricultură sau de prestări servicii.

Autorităţile de la Madrid ar putea reevalua procedura de acordare a dreptului de muncă pentru românii din Spania chiar înainte de sfârşitul acestui an.

Restricţiile, în vigoare de la 22 iulie, au fost relaxate prin intervenţia ataşatului de muncă de la Madrid, care a obţinut modificarea normelor de aplicare.

Astfel, soţii şi copiii românilor cu drept de muncă nu au nevoie de permisul obligatoriu, cum era prevăzut iniţial, iar permisele de muncă pentru lucrătorii din agricultură pot fi emise şi pe o perioadă mai mică de un an de zile.

Foto:Reuters.

Wall Steet, "ocupat"


Când a început la 17 septembrie, mişcarea “Să ocupăm Wall Street“ consta din câteva sute de tineri care vorbeau despre inegalitate şi lăcomia corporaţiilor.

Cu timpul, mişcarea a devenit mai amplă şi mai coordonată.

I s-au alăturat sindicate majore din SUA.

Succesul neaşteptat al mişcării "Să ocupăm Wall Street" în exprimarea criticilor împotriva Americii corporatiste i-a determinat pe liderii sindicatelor să o privească mai atent.

S-a sperat ca mişcarea "Să ocupăm Wall Street" să devină o mişcare care să contrabalanseze mişcarea conservatoare Tea Party şi să facă presiuni asupra preşedintelui Obama şi Congresului pentru a se concentra mai mult asupra creării de locuri de muncă.

Zeci de oraşe din toată America au lansat propriile proteste "Să ocupăm Wall Street", din solidaritate cu mişcarea new yorkeză.

Câteva mii de protestatari au mărşăluit în New York în contextul unor mişcări de solidaritate în Statele Unite.

Pe Wall Street s-a desfăşurat un marş în zona financiară a oraşului, urmat de proteste în staţiile de metrou, la ore de vârf.

Potrivit autorităţilor, în timpul demonstraţiilor, cinci poliţişti au fost răniţi, iar trei sute de persoane au fost arestate pentru că ar fi creat probleme în apropiere de sediul bursei.

Protestele la nivel naţional au fost plănuite înainte ca participanţii să fie alungaţi din parcul Zucotti, din New York, unde erau campaţi de la jumătatea lunii septembrie.

Nici vremea rea nu a reuşit să-i alunge pe manifestanţi, aceştia protestând în continuare în parcul Zucotti, sperând să câştige împotriva lăcomiei bancherilor şi bogaţilor.

Nu doar "lăcomia mediilor financiar-bancare" afectează economia


Dezastrele naturale care au avut loc în ultimul an au redus creşterea economică.

Cutremurul din Japonia sau inundaţiile din Thailanda au afectat exporturile de componente auto sau de computere, unele companii fiind obligate să-şi oprească temporar activitatea, chiar şi uzina de la Mioveni, iar preţurile hard discurilor s-a dublat.

O explozie urmată de un nor de fum au fost semnalate la centrala nucleară Fukushima.

Agenţia de presă AFP semnalează că acoperişul şi pereţii clădirii reactorului unu al centralei nucleare Fukushima s-a prăbuşit.

Primul ministru japonez Naoto Kan a ordonat evacuarea zonei din jurul centralei nucleare.

De asemenea, Naoto Kan a ordonat ca zona de evacuare să fie extinsă de la 3 - 10 kilometri.
Foto:Reuters.
Mii de oameni au fost evacuaţi din zonă.

Centrala nucleară de la Fukushima, aflată în apropierea epicentrului cutremurului care a avut loc în martie, de mare mare magnitudine de 8,9 grade, a înregistrat avarii la sistemul de răcire.

Japonia se confruntă cu cele mai mari greutăţi de după cel de-al doilea război mondial, după dezastrul lăsat în urmă de cutremur şi tsunami, a spus prim-ministrul Naoto Kan.

Economia Japoniei a scăzut cu 0,9% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni ale anului trecut, aproape dublu faţă de declinul anticipat de economişti.

Mai mult, Japonia a intrat în recesiune, în urma cutremurului, valului tsunami şi crizei nucleare care au lovit ţara în luna martie.

Japonia a înregistrat scădere economică pentru al doilea trimestru consecutiv.

Bacterii ucigaşe

Castraveţii, roşiile şi salatele consumate crude ar putea fi la originea răspândirii rapide a unei bacterii periculoase, a anunţat miercuri seară ministerul german al agriculturii.

Autorităţile sanitare germane au anunţat moartea a patru persoane infectate cu această bacterie, în nordul şi nord-estul ţării.

Teama de a mai consuma legume proaspete îi afectează pe producători, inclusiv pe cei români, de peste 9 milioane de euro.

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că ajutorul financiar comunitar pentru producătorii români de castraveţi, afectaţi de blocarea exporturilor din cauza epidemiei provocate de bacterie E.coli, va fi de circa 247.000 de euro.

Asta deşi, potrivit ministrului, pierderile estimate până la această dată se ridică la  nouă milioane de euro.

"Ajutorul financiar comunitar pentru producătorii români de castraveţi, conform regulamentelor europene, pentru măsura de retragere de pe piaţă nu poate fi mai mult de 4,6% din valoarea producţiei comercializate în 2010, ceea ce reprezintă 247.000 de euro la un curs de 4,1 leu pentru un euro.

"Pierderile estimate până la această dată de singura organizaţie - Hortifruct care ar putea beneficia de sprijinul comunitar se ridică la 16.000 tone, până la 1 august, respectiv echivalentul a 9 milioane de euro", a afirmat Valeriu Tabără.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a înaintat un pachet de măsuri de urgenţă pentru a-i sprijini financiar pe fermierii aflaţi în dificultate, pe fondul pierderilor provocate de bacteria E.coli.

După ce sunt acuzaţi fermierii spanioli de producerea legumelor infestate, se descoperă că infecţia a pornit dintr-o fermă din Germania.

Pepeni ucigaţi şi în SUA


În Statele Unite, responsabili medicali au declarat că pepeni galbeni contaminaţi cu bacteria Listeria au provocat moartea a cel puţin 16 persoane.

Alte peste 70 de persoane au fost contaminate în urma consumului de pepeni galbeni.

Un purtător de cuvânt al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a declarat că se aşteaptă ca numărul victimelor să crească din cauza faptului cã simptomele provocate de bacteria Listeria, precum febra, apar în medie cam după patru săptămâni.

Austeritatea, "mod de viaţă"

Preşedintele Traian Băsescu a spus că în Europa Occidentală s-a practicat mulţi ani câştigarea electoratului cu bani publici şi multe ţări plătesc acum poliţa economiei sociale de piaţă, care trebuia oprită odată cu prăbuşirea comunismului.

"În Europa Occidentală s-a practicat mulţi ani câştigarea electoratului cu bani publici. Acum multe ţări au de plătit poliţa economiei sociale de piaţă", a afirmat şeful statului.

Traian Băsescu a menţionat că austeritatea va trebui să devina "un mod de viaţă" de acum înainte, atât în Europa cât şi în România, deoarece nu se va mai putea trăi pe bani împrumutaţi, din cauză că tot cetăţenii vor achita mai devreme sau mai târziu factura.

"România nu mai poate să rămână România socială, ci trebuie să devină România performantă", a arătat şeful statului.

Şi pentru că în România 2012 va fi un an electoral şi pentru a nu se repeta greşelile din trecut bugetul pe acest an va fi "prudent".

Prim-ministrul Emil Boc a explicat că bugetul pe 2012 poate fi caracterizat prin prudenţă şi responsabilitate.

Potrivit acestuia, prioritare anul viitor sunt investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă.

Menţionând un raporta al Eurostat, Emil Boc a declarat, la Palatul Victoria, că România are cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor.

Foto:Reuters.

Şi UE are un buget de criză


Creşterea bugetului UE pentru 2012, de 1,86 la sută, este inferioară ratei inflaţiei prognozate, de 2%, ceea ce înseamnă că în termeni reali bugetul Uniunii va fi mai redus faţă de acest an.

Reprezentanţii statelor membre ale UE şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord privind bugetul UE pentru anul 2012, care va avea cheltuielile limitate la 129,088 miliarde de euro, reprezentând 0,98 la sută din PIB-ul UE, a anunţat preşedinţia poloneză a Consiliului UE.

Creşterea nominală de 1,86 la sută a bugetului de anul viitor faţă de 2011 este inferioară ratei inflaţiei prognozate de Comisia Europeană pentru anul viitor - de 2% - ceea ce înseamnă că în termeni reali acordul se traduce printr-o reducere a bugetului Uniunii faţă de acest an.

Acordul reprezintă o înfrângere pentru europarlamentari, în condiţiile în care la finalul lunii octombrie ei au votat un proiect de buget pentru 2012 cu cheltuieli în valoare de 133,1 miliarde de euro, în creştere cu 6,6 miliarde de euro (5,2%) faţă de bugetul pe 2011.

Suma depăşea chiar şi propunerea Comisiei Europene, care prezentase o creştere de 4,9% a bugetului, până la 132 miliarde de euro.

Bani şi din piatră seacă

Germania ar vrea să recupereze câteva miliarde de euro din băncile elveţiene, bani depuşi de cetăţeni germani în ultimii zece ani.

Autorităţile de la Berlin susţin că este vorba de evaziune fiscală.

Germania lansează o nouă ofensivă de recuperare a impozitelor neplătite de cetăţenii săi cu conturi nedeclarate în afara ţării.

Fiscul german ar urma să recupereze 14 miliarde de euro.

Vizate sunt, din nou, băncile elveţiene, care ar putea fi nevoite să plătească până la 14 miliarde de euro fiscului german.

Banii ar reprezenta prejudiciul creat în ultimii zece ani prin evaziunea fiscală practică în Elveţia de cetăţenii germani.

Perspective negative şi în viitor

Agenţia de rating Standard and Poor's (S&P) a anunţat că intenţionează să pună sub supraveghere zona euro cu posibilitatea de a reduce nota de solvabilitate pentru aproape toată zona euro, inclusiv a Germaniei şi Franţei.

Sunt şanse de 50% ca ratingul de AAA a şase ţări să fie redus, avertizează Standard and Poor's.

Dintre cele şase ţări ameninţate de S&P că îşi vor pierde nota "AAA", Franţa este singura pentru care agenţia ia în considerare o reducere a ratingului cu două trepte.

Aceste "plasări sub supraveghere sunt motivate de convingerea noastră că tensiunile sistemice din zona euro au crescut în ultimele săptămâni până la punctul în care se fac presiuni în scădere asupra gradului de solvabilitate al zonei euro în ansamblul său", scrie agenţia.

Buget cu demisia pe masă

Un buget prudent, după cum l-a caracterizat premierul Emil Boc, şi care probabil că nu mulţumeşte pe nimeni, indiferent de poziţionarea faţă de actul de guvernare.

Bugetul e construit în baza unui deficit de aproape două procente din produsul intern brut, cheltuielile estimate fiind mai mari cu 11 miliarde de lei decât veniturile.

Cât priveşte opoziţia, reprezentanţii USL spun că au în vedere 10 obiecţii, între care reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi a taxei pe valoarea adăugată şi folosirea fondului de rezervă aflat la dispoziţia guvernului doar în situaţii de urgenţă.

În fine, după amendamente urmează o dezbatere în comisiile de specialitate, iar din 12 decembrie ar trebui să înceapă dezbaterile în plenul parlamentului.

Premierul Emil Boc spunea că în elaborarea celor două proiecte cuvântul de ordine a fost "prudenţă".

De aceea, forma propusă de executiv nu prevede majorări de salarii sau pensii în acest moment.

Situaţia s-ar putea schimba în cazul unei evoluţii pozitive a economiei, ceea ce ar însemna o creştere a fondurilor de salarii cu 4,5%, spune Emil Boc.

"Pe acest fond european extrem de instabil, România vine cu un buget prudent, dar care conservă ceea ce avem şi ne pune la adăpost de vreme rea. Lucrurile nu arată bine deloc în Europa şi de aceea apelul nostru la prudenţă este mai bine-venit decât niciodată", a declarat Emil Boc.

Premierul Emil Boc a afirmat la o televiziune privată că "nu va permite nicio evoluţie populistă şi electorală a bugetului" şi că va demisiona dacă economia nu va fi menţinută pe linia prudenţei.

Curtea Constituţională a respins contestaţia privind legea referitoare la amânarea, până în 2016, a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă.

Deputaţii au adoptat, în 12 octombrie, actul normativ care prelungeşte până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obţinut în instanţă hotărâri definitive.

Cu 239 de voturi "pentru" şi 168 "împotrivă", parlamentul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2012.

Niciunul dintre amendamente, respinse la comisiile de buget-finanţe, nu a trecut la votul din plen.

 Zelul austerităţii din Europa "riscă să omoare pacientul"

Atitudinea Europei de a încerca să rezolve criza datoriilor suverane prin scrificii riscă să exacerbeze problemele uniunii, sufocând chiar creşterea de care este nevoie pentru a obţine banii necesari plăţii datoriilor, potrivit unei analize Reuters.

De la Atena la Dublin, şi aproape peste tot între, guvernele impun tot mai multe măsuri de austeritate şi majorări de taxe pentru a convinge investitorii că iau în serios îmbunătăţirea situaţiei finanţelor publice, iar aceştia să începă să împrumute din nou statele din zona euro.

Zelul austerităţii riscă să împingă din nou Europa în recesiune, iar spirala reducerii de cheltuieli, în contextul unei perspective economice slabe, subminează ţintele bugetare şi creşte povara îndatorării, situaţie care face necesare noi măsuri de austeritate.

 "Povestea contracţiei şi expansiunii fiscale spune că arăţi că eşti serios prin reduceri de cheltuieli, după care zâna încrederii va veni şi va atrage investiţii private. Povestea aceasta este o minicună. Nu susţii creşterea prin reduceri", a afirmat Stephen Kinsella, profesor de economie la University din Limerick, Irlanda.

Criza se extinde cu rapiditate în zona euro, urcând costurile de împrumut ale statelor până la niveluri nesustenabile, iar ţările recurg tot mai mult la reduceri de cheltuieli în locul unor reforme structurale dificile.

Urmările sunt cozile mai mari pentru ajutor de şomaj, prăbuşirea companiilor şi presiunea foarte mare asupra serviciilor publice.

Înainte de adoptarea euro, devalorizarea monedei era modalitatea rapidă de a restabili economiile crescute artificial.

În prezent este necesară o devalorizare internă, pentru reducerea salariilor şi preţurilor, dar dacă toată lumea taie cheltuieli, de unde să vină cererea de consum?, se mai spune în analiza Reuters.


Etichete Sintezele anului 2011Exclusiv OnlinecrizaUEeuroRomaniaEuropaSuaChinaE.coliFukushima

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live