Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MATINALII ... DE WEEK-END Duminică, 29 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Carmen Gavrilă

11 Decembrie 2011
Vizualizari: 3301
Comentează add

Președintele Traian Băsescu a declarat că acordul Interguvernamental menit să fie primul pas pentru scoaterea UE din criza euro nu va avea niciun efect direct asupra românilor.

Constituția ar putea fi modificată de deficitul bugetar

carmen-gavrila

Preşedintele Traian Băsescu. Foto: Agerpres.

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni, săptămâna viitoare, miercuri, cu partidele politice pentru a discuta despre pactul de guvernanţă fiscală pe care România urmează să îl semneze în luna martie, alături de statele din zona euro şi alte cinci ţări care nu au adoptat încă moneda unică.

Acordul Interguvernamental menit să fie primul pas pentru scoaterea UE din criza euro nu va avea niciun efect direct asupra românilor.

Cel puţin nu în sensul întrebării puse preşedintelui Traian Băsescu, la conferinţa de duminică de la Cotroceni, privind o nouă eventuală tăiere a salariilor şi pensiilor anul viitor.

Asta în condiţiile în care, pentru statele europene cu probleme, Comisia Europeană va concepe programe de măsuri care pot cuprinde tăieri de salarii. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că nu este cazul României

Românii şi Acordul de salvare a euro

Şeful statului a declarat că acordul interguvernamental european nu modifică bugetul României  pe 2012 iar românii nu vor fi afectaţi.

„Cred că românul nu va fi afectat în niciun fel, nici în plus nici în minus, în schimb acordul îi va garanta oricărui român că va trăi într-o Uniune Europeană sănătoasă financiar, care nu va mai trece prin astfel de crize, îi va garanta că va trăi într-o Uniune Europeană care nu va culege efectele globalizării şi să reactioneze ţara lui, UE, tăindu-i salarii, ci va avea predictibilitate, pentru că UE se aşează pe nişte baze economice solide”, a precizat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a explicat că la Consiliul Euripean s-a stabilit ca procentul de maximum 3% pentru deficitul bugetar şi 0,5% pentru deficitul structural să fie introduse, alături de restul prevederilor Acordului Interguvernamental european, fie în Constituţiile naţionale, prin modificarea acestora, fie prin legi cu aceeaşi greutate ca cea fundamentală. Acest Acord trebuie adoptat până pe 31 decembrie 2012.

Apel la clasa politică

Şeful statului a spus că este nevoie de un efort al întregii clase politice româneşti. El a atras atenţia că şi-a asumat la Consiliul European că România va adopta acest pact convenit. Traian Băsescu a spus că insistă pe introducerea Acordului în Constituşie şi că, dacă parlamentul se va opune, este strict responsabilitatea acestuia dacă România va rămâne în afara acestui acord care reformează UE. 

Preşedintele a făcut această declaraţie în condiţiile în care, USL a propus ca limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB, să se facă printr-o lege specială. Copreşedintele USL; Victor Ponta a explicat că, în baza Articolului 148 din Constituţie, o astfel de lege poate fi adoptată până în luna martie, când România ar trebui să semneze pactul de guvernanţă fiscală.

“Noi am propus un lucru care se poate realiza până în martie: adoptarea unei legi cu caracter constituţional prin consensul tuturor forþelor politice. Noi am venit cu o soluţie concretă. Modificarea Constituþiei acum înseamnă, în afară de procedura parlamentară, înseamnă referendum. Or, dacă pot să garanteze că 50% dintre români vor fi de acord cu nişte măsuri care sunt extrem de nepopulare, eu nu cred că cineva se poate angaja la aşa ceva” a declarat Victor Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a respins propunerea USL şi a insistat ca acordul interguvernamental pentru ieşirea din criza euro sa fie introdus în constituţie.

“Dacă aveam o modificare de tratat, sau dacă era un tratat al UE - care spunea "începând din data de, deficitul maxim, deficitul structural maxim poate fi 0,5%" - un astfel de tratat al UE se putea trece cu două treimi. Aici discutăm însă doar de un acord interguvernamental care nu are rang de tratat şi nu contează cum îl adopţi - poţi să îl adopți cu 100 % - partea pe care Consiliul vrea să o evite este cum îl modifici şi un astfel de tratat poate fi modificat cu jumătate plus 1, tot conform constituţiei.Are aceeaşi putere ca un acord guvernamental bilateral”, a declarat preşedintele.

La Consiliul European de iarnă s-a stabilit că, pentru a se preveni orice aranjament local, doar Curtea de Justiţie a UE, şi nu cele naţionale, va analiza şi aproba modul cum va fi introdus în Constituţiile naţionale sau în legislaţie echivalentă, obiectivul bugetar al Pactului de Stabilitate şi Creştere, reluat în Acordul Interguvernamental stabilit la Consiliu.

Măsuri noi - de fapt vechi

Traian Băsescu a atras atenţia că de fapt măsurile cuprinse în acord, nu sunt noi, ele au mai fost cuprinse în diverse regulamente europene, ori directive şi chiar în Agenda Lisabona.Problema a fost că parametrii nu au fost respectaţi de unele ţări pentru că nu au existat şi sancţiuni.

În plus, unele state membre, inclusiv din zona euro, s-au concentrat pe respectarea deficitului bugetar de 3% prevăzut în pactul de Stabilitate şi Creştere, fără să dea atenţie componentei extrem de importante reprezentate de deficitul structural, adică cel rezultat, de exemplu din contributiile la fondurile de pensii care cumulate nu trebuie să depăsească 0,5% din Produsul Intern Brut.

Deficit mic ca să plătim datoriile

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că intenţia României este să împrumute cât mai puţin de pe pieţele interne şi externe, pentru că dobânzile au crescut enorm, din cauza unor ţări ca Grecia, de exemplu. În aceste condiţii, a spus şeful statului, e mai ieftin să plătim datoriile.

“Şi aşa, trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9% mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să împrumute de pe pieţe, internă şi externă, 16 miliarde de euro anul viitor. Nu sunt datorii făcute de acest guvern. Vorbim de datoriile pe termen scurt, care au fost rostogolite continuu, 2007-2008. În 2008 s-au luat credite pe termen scurt, pe trei luni, pe şase luni, pe maxim 12 luni cu dobânzi uriaşe la un deficit de 5,4%, şi de atunci le tot rostogolim” a atras atenţia şeful statului.

Traian Băsescu a precizat că banii luaţi de la FMI au cu totul alt regim şi că se rambursează pe un cu totul alt program.

CE – puterea de a controla

Pactul interguvernamental stabilit la Consiliul European de iarnă prevede pe lngă obligaţia ca toate statele membre ale UE, mai ales cele din zona euro, să  revină la deficite structurale de maximum 0,5%, şi obligaţia ca nivelul de îndatorare să fie de maximum 60%, în conformitate cu un program stabilit de Comisia Europeană.

De altfel, tot Comisia Europeană va fi cea care, considerată a fi singura structură neutră, va controla statele membre şi tot ea va aplica, la nevoie, sancţiunile pentru încălcarea criteriilor din Acord.

Aceste sancţiuni vor fi stabilite în perioada următoare de experţii Comisiei Europene în colaborare cu statele membre care vor să semneze Acordul.

Tot Comisia Europeană va stabili, împreună cu statele membre cu probleme programele de reintrare în criteriile de la Maastricht, cuprinse în Pactul de stabilitate şi Creştere, care se află la baza proiectului actualului Acord Interguvernamental.

“Noi nu suntem în situaţia de a avea astfel de programe, pentru că bugetul acestui an deja vine pe deficit de 1,9% şi ne îndreptăm în 2013 către deficit 0” a declarat preşedintele Traian Băsescu.


Etichete Traian Băsescuacordpartidezona euroconferinţăguvernanţă fiscală

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live