Amenințările globale ale COVID-19. Pentru ce trebuie să fim pregătiți

În pofida măsurilor luate în toată lumea, pandemia de coronaravirus cu care ne confruntăm în această perioadă ridică multe semne de întrebare, în primul rând pentru că este un virus nou, nu există un tratament standardizat, iar cercetările privind un vaccin de prevenție sunt în fază incipientă.

România este în stare de urgență decretată de președintele Iohannis, închide zborurile în și dinspre țările aflate în zona roșie, iar Guvernul pregăteşte un pachet substanţial de măsuri pentru susţinerea economiei.

Toate dublate de măsuri în sectorul medical, fără precedent în România.

“În momentul de față lucrurile sunt clarificate, avem instrumentarul necesar și din punct de vedere al achiziției și al intervenției autorităților, dar și din punctul de vedere al capacității de a controla și a limita anumite elemente privind drepturile și libertățile, în primul rând a liberei circulații, pentru că aici este principala preocupare. Dar, în momentul unei crize trebuie ca toată lumea să se plaseze în spatele celor doi lideri care și-au asumat criza: președintele și prim-ministrul. Pur și simplu, trebuie să respectăm aceste reguli”, a afirmat cunoscutul analist de politică externă Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Avertizare Timpurie, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

În privința calculării riscului, expertul în medical intelligence și sănătate publică, Ioana Stâncel spune că se ia în calcul riscul cel mai ridicat.

“Este o formulă matematică, există și simulări care se pot face pe populații reduse sau extinse. Simplist, în materia riscului pentru prevenire și pentru combatere, luăm riscul cel mai ridicat. De exemplu, un cetățean care vine dintr-un stat galben, cu tranzit printr-un stat roșu, se consideră că este potențial contaminat cu nivelul rosu și va trebui să urmeze toate măsurile care se impun. În materia riscului, calculăm la riscul maximal pentru a evita consecințele în cazul bolilor cu manifestări epidemice”, spune Ioana Stâncel.

Pregătiri pentru scenariul IV cu peste 2000 de cazuri

Pentru populația României, conștientizarea riscurilor și pregătirea mentală pentru momentul când oamenii când se vor confrunta, într-un fel sau altul, cu temutul virus sunt esențiale.

“Cred că este momentul să trecem de această barieră: nu există virusul, nouă nu ni se poate întâmpla. Virusul există, boala există, ni se poate întâmpla oricăruia dintre noi, cei care suntem expuși sau care nu respectăm măsurile de prevenire. De asemenea, trebuie să ne gândim că oricare dintre persoanele pe care le întâlnim poate fi o persoană infectată, fără să știe sau fără să ne spună“, atrage atenția Ioana Stâncel.

Pregătirea mentală a populației, inclusiv pentru scenariul IV, cu peste 2000 de cazuri de infecții cu coronavirus, ar face situația mai ușor de suportat, iar solidaritatea este esențială în astfel de momente, adaugă ea.

“Există patru scenarii. Ne așteptăm să ajungem și în etapa a IV-a și, tocmai de aceea, autoritățile sunt pregătite, au luat în vedere această etapă cu peste 2000 de cazuri și astfel populația trebuie să accepte mental, social că vom trece și peste această etapă împreună“.

Lumea trebuie să răspundă cu un efort global

Pandemiile au măcinat lumea de-a lungul timpului, fie că vorbim despre banala gripă spaniolă, de ciumă sau holeră, care au răpus un număr considerabil de vieți omenești.

Răspunsul a fost adaptat în funcție de moment și de posibilități, ceea ce trebuie să înțelegem acum este că ne confruntăm cu un virus nou, despre care se știu puține lucruri.

“Suntem într-o lume modernă, cu capacități de reacție mari, cu așteptări mult mai relevante din partea publicului. Azi nu este permis ca cineva să accepte că trece o molimă și un anumit procent din popolație se va stinge, ca urmare a incidenței unui virus sau a unei asemenea boli. Aici este diferenta. De asemenea, acum avem un instrumentar mult mai evoluat. Dar trebuie să realizăm că este vorba despre o boală nouă despre care știm putine lucruri, vorbim despre tulpini diferite, inclusiv în Europa, de acțiuni diferite și, în mod automat, de anumite transformări pe care o tulpină le poate avea, despre lucruri pe care le cunoaștem pentru prima oară. La nivelul epidemiei de SARS, de aceeași factură cu sindrom acut respirator, încheiată acum 12 – 13 ani, noi nici astăzi nu avem vaccin“, punctează Iulian Chifu.

În aceste condiții, este nevoie de un efort global, pentru eradicare virusului.

“În ceea ce privește impactul geo-strategic, virusul nu cunoaște granițe, iar soluția nu poate fi decât una globală a întregii omeniri. Degeaba în anumite zone se iau măsuri și în altele nu, pentru că virusul va reveni. Atâta timp cât virusul nu este eradicat sau nu există o forumulă de vaccinare a întregii omeniri, vor exista zone de pe glob în care acesta va continua să existe și, din cauza globalizării, va reveni. În cazul UE, într-o criză primul respondent este întotdeauna statul și în al doilea rând, UE care lansează acele mesaje de solidaritate. Și am vazut deja transferuri către zonele cele mai afectate, ale materialelor sanitare și de siguranță“, spune profesorul universitar Iulian Chifu.

Cert este că abordarea unei agende de securitate a sănătății la nivel global, este deja pe masa decidenților internaționali, atât la nivelul ONU, cât si la nivelul parteneriatelor strategice.

Au existat și simultări în noiembrie anul trecut, la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washngton DC.

Potrivit expertului în medical intelligence și sănătate publică, Ioana Stâncel, simularea a avut în centru chiar o epidemie care s-a transformat în pandemie, cu un virus respirator de tipul coronavirusului, dar cu un punct de pornire diferit.

“Această simulare a arătat că, deși închiderea granițelor nu aduce benficii majore, totuși se câștigă timp pentru guvernele care nu sunt suficient pregătite. Iar concluzia pentru această agendă de securitate a sănătății globale este că trebuie să ne pregătim continuu, trebuie să asigurăm prevenirea continuă și să dezvoltăm societăți reziliente față de astfel de epidemii“.

Lumea după COVID-19

Coronavirusul va aduce schimbări în întreaga lume și, cel mai probabil, drumul spre globalizare va fi cea mai importantă dintre ele.

Sunt însă două scenarii care se creionează, potrivit analistului Iulian Chifu: naționalismul, pe de o parte, și solidaritatea umanității în întregime, pe de altă parte, ca răspuns la provocările din ce în ce mai complexe și mai diversificate cu care se confruntă lumea.

“Aceste pandemii sunt ciclice, dar au loc la cicluri mult mai lungi. Sunt două scenarii: unul care se referă la autarhii, naționalisme, fiecare cu țara lui și blocarea frontierelor, iar altul care spune că soluția nu poate fi decât solidaritatea umanității în întregime, nu numai la nivel european, prin urmare drumul spre globalizare va fi accentuat de această situație a coronavirusului“.

Video Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 16/17 martie 2020