Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: VATRA LUMINOASĂ Sâmbătă, 07 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

12 Martie 2019
Vizualizari: 984
Comentează add

Invitat: dl. prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, editor şi publicist

„Actualitatea operei lui Gheorghe I. Brătianu”   „Actualitatea operei lui Gheorghe I. Brătianu” - Conține audio

george-popescu

 Istoricul Gheorghe I. Brătianu în tinerețe și în fotografia fișei matricole penale de la Sighet. Credit: https://www.istorie-romaneasca.ro/gheorghe-i-bratianu-relatari-din-jurnalul-de-razboi

Unul dintre puţinele personaje politice ale vremii sale ce judeca orice acţiune în câmpul politicii interne sau externe dintr-o perspectivă istorică.

O perspectivă ce i-a oferit multă limpezime în luarea deciziilor şi anticiparea miscărilor adversarului.

Gheorghe Brătianu a fost un descendent al familiei care a făcut istorie pentru România.

Pentru România Mare. Chiar dacă a creat un partid propriu cu intelectuali de marcă  ca o contrapondere la PNL,  de reformare a unui  partid dominat de liderii în vârstă,  a indus totuşi mediului politic românesc interbelic în care gravitau şi corupţia dar şi amatorismul,  o doză necesară de sinceritate şi demnitate.



A fost de partea regelui Carol al II-lea pentru revenira sa pe tron, însă nu a fost un fidel al acestuia. A militat pentru relaţii cu Germania, dar nu a devenit un germanofil. Pericolul faţă de statele revizioniste l-a îndreptat spre stăruinţa de a cere o orientare a politicii externe către cei ce ne puteau conserva integritatea teritorială şi păstrarea independenţei naţionale. 



Gheorghe I. Brătianu a fost în afara câmpului politic un excelent profesor. Cu trei doctorate, unul la Cernăuţi, două la Paris, a predat istoria universală la Iaşi şi la Bucureşti, a fost director al Institutului de istorie până în anul 1947.


   
"O enigmă şi un miracol: poporul român”, "Constituirea statelor feudale româneşti”, "Sfatul şi Adunarea Ţării” sunt câteva dintre lucrările sale ce definesc opera unui intelectual de marcă. Brătianu este cel care a făcut legătura între cercetarea istorică românească şi cea europeană prin lucrări academice de mare profunzime.

Un foarte bun medievist, cu largi rezonanţe în pleiada culturală europeană a epocii.

A socotit că păstrarea unităţii naţionale era cel mai de preţ avut al României interbelice.


 
Poziţiile sale la cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord sunt explicate pe larg publicului european, cu precizie se adresa liderilor Franţei şi Angliei prin „Basarabia şi drepturile sale istorice” sau sublinia importanţa strategică a Mării Negre, parte a unui sistem defensiv ce îngloba şi Marea Caspică. "Cine are Caspica, va deţine şi controlul Mării Negre şi a strâmtorilor”

Gheorghe Brătianu s-a opus în consultarea cea a avut loc în  Consiliul de Coroană din 31 august 1940 când s-a încercat limitarea pierderilor teritoriale prin Dictatul de la Viena. Brătianu a cerut rezistenţa militară  împotriva ocupării Transilvaniei de Nord.


Rolul său în actul de la 23 august 1944 a fost contestat de partizanii mareşaluilui Ion Antonescu şi lăudat de cei favorabili Regelui Mihai. (Brătianu a fost profesorul regelui)



După 1944, rolul său politic se împleteşte cu cel al partidelor tradiţionale. O luptă surdă pentru supravieţuire, în condiţiile în care România a fost declarată o ţară ocupată de URSS, fără statut de cobeligeranţi, lăsată de anglo-americani în sfera de influenţă a Moscovei alături de celelalte state din Estul şi Centrul Europei.



La 23 septembrie 1944 Brătianu este atacat de presa comunistă prin "Scânteia” - un articol conform d-lui prof. Gheorghe Buzatu, semnat de Ion Călugăru( Ştrul Leiba Croitoru). I se imputa  vinovăţia de a fi fost alături de cei doi Antoneşti şi de partea Germaniei, că este unul dintre responsabilii dezastrului ţării. Evident, mostre ale propagandei comuniste de extracţie sovietică.

Au fost şi alte atacuri în presă, chiar şi în 1949, unul al lui Leonte Răutu (Lev  Nicolaievici Oigenstein). 

După abdicarea forţată a regelui Mihai şi proclamarea Republicii populare, lui Gheorghe I. Brătianu i-a fost stabilit domiciliu obligatoriu până la arestarea sa  în noaptea de 5 spre 6 mai 1950.

A fost întemniţat la Penitenciarul Sighet, fără a fi fost judecat şi condamnat. A murit la 55 de ani, în anul 1953.

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 11 martie 2019

Contribuţii editoriale : dl. dr. Constantin Corneanu director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române şi preşedinte al Asociaţiei de Geopolitică şi Geostrategie „Gheorghe I. Brătianu” despre Marea Neagră şi locul său în relaţiile politice internaţionale de azi. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Monalisa Leonte

Regia de emisie: Raluca Goga şi Lucian Flencheş

Emisiunea « Istorica »se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 


Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro
 şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 



Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării. 


Etichete unitate naționalăBrătianuO enigmă şi un miracol: poporul românSfatul şi Adunarea ŢăriiMarea NeagrăURSSGermaniaLeonte RăutuSighetarest la domiciliupoporul românSorbonaanticipațieBerlin

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live