La 44 de ani de la lansare, sonda Voyager 1, a recepţionat un "zumzet"

La 44 de ani după ce a fost lansată în spaţiu, sonda Voyager 1, care a părăsit deja Sistemul Solar, îşi continuă observaţiile ştiinţifice şi a înregistrat în premieră un misterios "zumzet" de fundal al spaţiului interstelar, precizează Live Science.

Voyager 1, lansată în 1977, a părăsit heliosfera în 2012.

Heliosfera reprezintă bula formată din particule de energie ridicată emise de Soare, aflate în jurul sistemului solar.

După ieşirea din heliosferă, Voyager 1 a transmis periodic spre Terra diferitele măsurători pe care le-a realizat asupra mediului interstelar.

Printre aceste date, cercetătorii au descoperit că Voyager 1 a recepţionat şi un semnal foarte discret, ca un "zumzet", complet diferit de puternicele vibraţii detectate în spaţiu atunci când, spre exemplu, Soarele emite o ejecţie de masă coronară ce agită plasma din spaţiul interstelar.

Acest "zumzet" are o intensitate mică dar durează mult mai mult decât oscilaţiile care se produc după o ejecţie de masă coronară.

Conform unui nou studiu, publicat la 10 mai în jurnalul Nature Astronomy, un astfel de zumzet durează cel puţin 3 ani, oferind o bună oportunitate de a studia proprietăţile plasmei interstelare.

Voyager 1 se află în prezent la aproximativ 153 de unităţi astronomice faţă de Soare.

O unitate astronomică este unitatea de măsură pentru calculul distanţelor din interiorul Sistemului Solar şi este egală cu distanţa medie de la Pământ la Soare - aproximativ 150 de milioane de kilometri.

Această sondă, alături de geamăna sa, Voyager 2, au fost concepute iniţial pentru a culege date de pe orbitele giganţilor gazoşi ai Sistemului Solar, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, profitând de o rară aliniere a acestor planete care le-a permis sondelor să se folosească de gravitaţia fiecărei planete pentru a se propulsa spre următoarea, conform NASA.

În prezent ambele sonde transmit încă date din spaţiul interstelar, conform Agerpres.