EXCLUSIV Irina Bulmaga, înaintea Cupei Mondiale de șah feminin: „Mă antrenez 6-7 ore pe zi. Îmi place ideea că pionul poate deveni regină”
Irina Bulmaga (31 de ani) va reprezenta România la Cupa Mondială de șah feminin, competiție care a început la Batumi, în Georgia. Primul meci va fi duminică, de la ora 14:00, ora României.

Articol de Gabriel Bucur, 06 Iulie 2025, 10:24
- Irina Bulmaga, ești singura reprezentantă a României la Cupa Mondială de șah feminin de la Batumi, în Georgia. Ai avut o perioadă de pregătire foarte aglomerată. În ce au constat aceste sesiuni?
- Într-adevăr, am avut o săptămână foarte intensă de antrenamente, cu șase-șapte ore pe zi. Am un antrenor pus la dispoziție de Federația Română de Șah, Ivan Sokolov, unul dintre cei mai buni antrenori din lume, și sunt foarte norocoasă că am această ocazie să lucrez cu el. Ne uităm la diverse poziții care ar putea să apară, acum, la Cupă. Sunt mai complicate strategia și toate pregătirile la șah, dar, pe scurt, este o încercare de a anticipa pozițiile cu care aș putea să mă întâlnesc la concurs.
- În aceste simulări, te antrenezi și cu sora ta? Și ea joacă sau a jucat șah de performanță.
- Ea a jucat mai înainte, când era încă la școală, dar acum nu mai face șah. A ales altă cale, însă, cumva, datorită șahului a reușit să studieze la una dintre cele mai bune universități din lume.
- Irina Bulmaga, vicecampioană europeană în exercițiu la șah. Ce obiectiv ai pentru Cupa Mondială din Georgia?
- Turneele astea cu format knock-out, eliminatoriu, sunt deosebite și e greu să îți pui un scop, să ajungi în finală sau în sferturi. Practic, fiecare meci o să-l iau în parte și voi încerca să joc un șah cât mai bun, să-mi păstrez obiectivitatea, să fiu calmă, fiindcă, uneori, din experiența anterioară la acest concurs, emoțiile sunt prea mari și atunci nu e prea bine. Așa că, de data asta, voi încerca să fiu cât mai calmă posibil și să încerc să ajung cât mai departe.
- Sistemul de joc implică partide de șah clasic, apoi câteva de șah rapid și încheiați cu stilul blitz?
- Da, avem meci de două partide de șah clasic, câte o partidă pe zi, apoi dacă scorul este egal, avem o zi specială rezervată pentru tiebreak-uri, unde jucăm, întâi, două partide de șah rapid și, apoi, timpul de gândire devine tot mai scurt.
- Tensiunea este dozată crescendo și, aruncând o privire pe topul jucătoarelor din Cupa Mundială, observăm că primele trei locuri sunt ocupate de chinezoaice. Ele domină clasamentul mondial. Dacă India domină șahul masculin, China se bucură de perioada ei de glorie, la feminin?
- Da, într-adevăr, în ultimul timp, China practic are pozițiile cele mai bune în șahul feminin, dar cred că am putea concura cu chinezoaicele, doar că este foarte greu să le egalăm la pregătire, fiindcă ele au centre speciale, în care fac șah de dimineața până seara, din clasa I și au și antrenori foarte buni. Noi, din păcate, nu avem un astfel de sistem centralizat, în care să ai opțiunea de a-ți alege profesia de șahist, încă de când ești foarte mic.
- Sunteți nevoite să îmbinați șahul și cu alte domenii, pentru a vă susține financiar. Dar este un început.
- Da, așa este.
Doar 10% din antrenament înseamnă studierea adversarelor
- Irina Bulmaga, îți știi prima adversară, va fi șahista din Mongolia, Erdenebayar Khulsen, favorita 94. Tu ești favorita 35. În turul 2, ai avea cele mai mari șanse să te întâlnești cu o franțuzoică, vecină cu tine în clasament, pe locul 30.
- Situația descrisă e corectă. În prima rundă, joc cu o tânără de 17 ani din Mongolia, care a avut un Elo care i-a și oscilat, a pierdut ceva, în ultimul timp, însă nu vreau să o subestimez, așa că mă uit chiar și la primul meci cu seriozitate. Și dacă o să fie totul bine, în meciul 2, într-adevăr, aș juca chiar cu o colegă de club și suntem colege de club în mai multe ligi, în Liga Germaniei și în Liga României. Anul ăsta, va fi coechipieră cu mine în Superliga. Și da, ne cunoaștem foarte bine și am jucat de multe ori. Va fi un meci cu siguranță dificil și echilibrat, dar, până atunci, am de câștigat primul tur.
- Irina Bulmaga, cât de mult îți studiezi adversarele?
- Fac șase-șapte ore de șah pe zi. În care studiul adversarelor înseamnă destul de puțin. Cred că 10%, fiindcă am verificat deschiderile pe care le joacă, repertoriul și mi-am construit și eu strategia mea, deci a fost o chestie mai mult informativă.
- După antrenamentele fizice, sportivii au o parte de refacere obligatorie. Irina, tu cum procedezi în cazul antrenării minții? Cum te relaxezi?
- Este un moment dificil, fiindcă dacă nu reușesc să-mi relaxez creierul, am dificultăți în a dormi și atunci e foarte bine să faci o plimbare mai lungă, după antrenamente sau dacă mai găsesc energie, un antrenament pentru condiția fizică, dar de obicei încerc să le fac înainte de antrenamentele la șah, fiindcă de multe ori, dacă las pentru după, nu mai am putere să fac asta. Așa că asta am încercat să fac acum, înainte de Cupa Mondială, să combin pregătirea fizică cu antrenamentele propriu-zise la șah.
- Ai o piesă preferată de pe tabla de șah, Irina Bulmaga?
- Nu am o piesă preferată, însă îmi place ideea pionului, care are valoarea cea mai mică pe tablă, dar care poate să obțină cea mai mare valoare, atunci când se transformă în regină.
- La masa de șah, te simți mai bine când ai public sau când nu sunt spectatori în sală?
- Este o situație mai rar întâlnită să fie spectatori. De obicei, organizatorii turneelor încearcă să limiteze cumva accesul publicului, din cauza riscului de a trișa, să nu fie situații neprevăzute în sensul ăsta. Eu sunt concentrată pe ceea ce se întâmplă pe tablă, sută la sută, nici nu observ ce se întâmplă în jurul meu.
- Și o ultimă curiozitate, Irina Bulmaga, de ce ai ales România, în 2009, în detrimentul Republicii Moldova?
- A fost o decizie grea, fiindcă eram destul de mică, aveam 17 ani, dar am avut oportunități mai bune aici, în România, fiindcă în Moldova deja obținusem destul de mult, pentru momentul ăla. Eram jucătoarea numărul 1 între femei, dar nu vedeam unde pot progresa mai departe. Și atunci când a venit propunerea de la club și de la Federația Română de Șah, am simțit că este pasul corect pentru mine, că aici pot să progresez mai departe. Și bunicul meu este din România, așa că m-am gândit că fac un pas corect.