Valeriu Gheorghiță, invitat la "Probleme la zi"

Realizator: Îl avem în legătură telefonică directă acum pe şeful Campaniei Naţionale de Vaccinare, domnul doctor Valeriu Gheorghiţă. Bună ziua, domnule doctor!

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua şi la mulţi ani!

Realizator: La mulţi ani şi dumneavoastră, domnule doctor! V-am auzit ieri, la briefing, la conferinţa de presă de la Palatul Victoria, în care spuneaţi că în continuare este necesară vaccinare şi vreau să subliniem puţin acest aspect, pentru că, ştiţi, între oameni, în folclor, aşa cum se spune, au apărut fel de fel de păreri că, domnule, dacă tot nu prea este aşa eficient vaccinul faţă de tulpina asta nouă, sau, mă rog, nu este tot atât de eficient, atunci mai stau puţin, poate mai apare un vaccin care este pentru tulpina asta. Haideţi să discutăm puţin despre acest aspect!

Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că trebuie foarte bine înţeles ceea ce înseamnă eficienţa vaccinului şi la ce ne uităm noi din punct de vedere practic, când vorbim de administrarea unui vaccin. Pe noi ne interesează în primul rând să protejăm omul în faţa unor forme severe, să reducem riscul ca el să ajungă la spital în Terapie Intensivă şi să-şi piardă viaţa. Deci, acesta este obiectivul princial al vaccinării în general, cu atât mai mult în cazul COVID-19, ceea ce înseamnă că prin vaccinare noi vom transforma, dacă vreţi, o boală care are o rată de fatalitate, vedem, în jur de 3% într-o infecţie de căi respiratorii superioare, adică într-un guturai simplu, într-o răceală obişnuită, comună, care se manifestă cu strănut, eventual durere de gât şi un pic de tuse. Acesta este lucrul care ne interesează foarte mult. Într-adevăr, pentru varianta Omicron, vaccinurile actuale, vaccinarea cu o primă schemă îşi pierde foarte mult din eficienţă faţă de infecţie - asta este foarte important, asta însemnând inclusiv acele cazuri asimptomatice în care persoanele nu au niciun fel de manifestări clinice. Din acest punct de vedere s-a observat că, deşi toate datele sunt preliminare, totuşi se menţine protecţia faţă de forme severe şi faţă de riscul de spitalizare şi faţă de deces, cu atât mai mult cu cât doza de booster restabileşte această protecţie faţă de forme severe, faţă de riscul de spitalizare şi deces undeva aproape de 90%. Deci, practic, vaccinurile actuale îşi menţin eficienţa chiar şi faţă de varianta Omicron, dar, repet, uitându-ne la acest obiectiv important, şi anume, prevenirea cazurilor grave de îmbolnăvire care necesită tratament antiviral, care necesită internare şi, astfel, reducem povara cu care COVID-19 o produce pe sistemul de sănătate, pe sistemul medical.

Realizator: Şi în ce măsură a treia doză, sau doza booster, suplimentară, de vaccin, măreşte acest grad de imunitate al organismului şi reduce riscul de forme grave?/eendrefy/sdm2

Valeriu Gheorghiţă: Ca să înţelegem, acest nivel de protecţie creşte undeva de la 50 şi... şi aici mă refer faţă de riscul de spitalizare, ceea ce înseamnă forme cel puţin moderat severe de îmbolnăvire, această protecţie creşte undeva de la 52%, cât este estimat la peste 6 luni de la prima schemă de vaccinare, undeva la aproximativ 90%, deci undeva 88% - sunt ultimele date publicate din viaţa reală. Practic, aduce nivelul de protecţie ca o schemă de vaccinare primară pentru varianta Delta.

Realizator: În primele zile, cum ar fi în primele după a doua doză cu Pfizer, de exemplu.

Valeriu Gheorghiţă: Exact, exact. Practic, undeva la interval de 7-10 zile după doza de booster, nivelul de protecţie creşte la circa 88%-90%. Cam acestea sunt datele şi de asta este foarte important să înţelegem că datele actuale ne arată un lucru exterm de important şi anume că susceptibilitatea la infecţie cu varianta Omicron, adică riscul să te îmbolnăveşti, scade de două ori la persoanele care au şi doza de booster efectuată comparativ cu persoanele care au doar o schemă de vaccinare primară. Şi suplimentar, aceste persoane care au primit doza de booster au şi un risc mai mic de transmitere. Deci asta va influenţa într-un fel sau altul şi transmiterea infecţiei de la o persoană pozitivată la contacţii acesteia. De asta este important să accelerăm şi foarte multe ţări europene, aţi văzut, au luat în calcul reducerea intervalului dintre prima schemă de vaccinare şi administrarea dozei de booster tocmai pentru a grăbi protecţia persoanelor deja vaccinate. Însă trebuie să menţionăm că deşi nu ne aşteptăm ca impactul vaccinării pe transmitere să fie unul suficient de ridicat comparativ cu ceea ce ne aşteptam pentru variantele anterioare, totuşi vaccinarea primară a celor nevaccinaţi şi completarea schemelor de vaccinare cu doza de booster a celor deja vaccinaţi ne va ajuta foarte mult tocmai în perspectiva evitării acelor cazuri care necesită tratament antiviral şi internare.

Realizator: Cu alte cuvinte, nu ar trebui să fie, ştiu eu, descurajată, să zicem, intenţia de vaccinare de faptul că...

Valeriu Gheorghiţă: Sub nicio formă.

Realizator: ... rata de infectare o să tot crească probabil în perioada următoare, dar numărul de cazuri grave va fi din ce în ce mai mic, înţeleg.

Valeriu Gheorghiţă: Exact, exact şi ăsta este un criteriu foarte important la care trebuie să ne uităm. Ne uităm la totalitatea cazurilor care sunt confirmate într-o zi, care asta înseamnă cazuri care au un test PCR pozitiv sau un antigen pozitiv, dar din totalitatea acestor cazuri, noi trebuie să ne uităm care este procentul celor care au nevoie de internare, care este procentul celor care au nevoie de internare în terapie intensivă, pentru că aceste două elemente împreună cu rata de mortalitate sunt cele care ne aduc informaţii importante în ceea ce priveşte beneficiile vaccinării si impactul pe care vaccinarea îl are. Şi astăzi ştim că aproape 90% dintre pacienţii care, din păcate, pierd lupta cu COVID-19 sunt pacienţi nevaccinaţi. Şi aici trebuie să mai menţionăm un lucru, faptul că în multe ţări europene, unde rata de vaccinare în populaţia vulnerabilă este foarte mare, observăm o decuplare între rata de internare şi rata zilnică de raportare a cazurilor, în România s-ar putea să nu înregistrăm acelaşi trend evolutiv şi s-ar putea să înregistrăm o creştere în paralel şi a numărului de internări şi de internări în terapie intensivă şi decese, pentru că din păcate, populaţia, de pildă, de peste 80 de ani este insuficient vaccinată, rata de vaccinare este undeva la 26%. /.../ s-ar putea să creeze o problemă importantă.

Realizator: Rezumând puţin, deci înseamnă că în ţările cu o rată de vaccinare foarte mare, rata de infectare poate creşte, dar cea de cazuri grave şi de internare la terapie intensivă nu creste în aceeaşi proporţie, ba chiar poate rămâne oarecum constantă...

Valeriu Gheorghiţă: Exact.

Realizator: ... pe când la ţările cu acoperire vaccinală relativ redusă, cum este şi România, înţeleg că ne apropiem de abia acum de jumătate din populaţia adultă care să fie vaccinată cu cel puţin o doză, aici rata de infectare poate fi la fel, dublată, să zicem, de o rată de internare mai mare sau în creştere în primele /.../

Valeriu Gheorghiţă: Este un scenariu probabiol şi vedem că astăzi suntem la deja peste 6.000 de cazuri, practic în patru zile am crescut de la 1.500 de cazuri la peste 6.000 de cazuri, acest lucru ne arată că foarte probabil varianta Omicron este mult mai intens transmisă în momentul de faţă în comunitate, va deveni, fără doar şi poate, tulpina dominantă, iar rata de dublare a cazurilor este undeva la două-trei zile, ceea ce ne aşteptăm ca un număr important de cazuri să fie raportate în perioada următoare. Practic, varianta Omicron va reuşi, din păcate, ca urmare a transmisibilităţii, să infecteze un număr foarte mare de persoane, iar cei care se bazează pe ideea că 'eu nu mă voi infecta, că o să scap şi de data asta neinfectat' s-ar putea să nu se probeze şi de data asta./denisse/ Şi avem chiar o vorbă românească, "Ulciorul nu merge de multe ori la apă". Trebuie să încercăm să ne protejăm mai bine prin vaccinare, pentru că e singura modalitate prin care reducem riscul să facem o formă gravă. Ca să reducem riscul să ne infectăm, trebuiesă purtăm mască obligatoriu şi să aerisim încăperile, pentru că acest virus se transmite şi aerogen, prin aerosoli care stau suspendaţi în aer mai multe ore şi ne putem infecta mai ales într-o atmosferă închisă, intr-un spaţiu închis insuficient ventilat, cu număr mare de persoane.

Realizator: şi de aici înţeleg că a fost luată şi decizia sau, mă rog, recomandarea, să spunem, a folosirii unor măşti care să ne protejeze mai bine, şi nu cele textile, am înţeles de la domnul ministru ieri.

Valeriu Gheorghiţă: Exact. Acesta este, dacă vreţi, raţionamentul ştiinţific şi partea practică, dar aici aş cupla această recomandare de a folosi o mască medicală care este validată de modalitatea de utilizare corectă a măştii, pentru că degeaba am o mască bună,dacă nu o folosesc corect, practic nu mă va proteja. Si oamenii trebuie să înţeleagă...

Realizator: Dacă o port doar pe barbă, aşa cum am văzut foarte des pe stradă...

Valeriu Gheorghiţă: Doar pe barbă, exact. Sau este incorect manipulată, adică luăm masca, atingem suprafaţa exterioară, o ţinem în buzunar sau în geantă, ulterior o scoatem, iarăşi o punem pe faţă. Trebuie să înţelegem că exteriorul măştii este contaminat şi atunci, în momentul în care renunţăm la mască, ideal este să renunţăm complet, pentru că altfel ea se va contamina. Aunci când o folosim o perioadă lungă de timp, ideal undeva la patru ore ar fi schimbată. Aici mă refer la măştile simple, măştile chirurgicale, cele în trei straturi. Măştile FFP2 pot să fie purtate o perioadă mai lungă de timp, pentru că au o filtrare mult mai groasă.

Realizator: Eu vă mulţmesc foarte mult. A fost în legătură telefonică directă cu noi la Radio România Actualităţi şeful campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, colonelul doctor Valeriu Gheorghiţă. Mulţumesc foarte mult, domnule Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu.