Paris: Cultura românească celebrată la festivalul Weekend la Est

Aproape două săptămâni de dialog cultural franco-român la Paris: invitații de onoare ai ediției de anul acesta al Festivalului Weekend la Est au fost cultura română și capitala noastră, București.

Numeroși artiști, cineaști, scriitori au venit din România pentru zeci de evenimente - care au început săptămâna trecută și vor încheia pe 1 decembrie - în centrul Parisului, în teatre, săli de concerte, cinematografe și librării, care s-au dovedit neîncăpătoare, de cele mai multe ori....

Cristian Mungiu, ambasadorul festivalului

Desemnat ambasadorul manifestării, regizorul Cristian Mungiu – cu marele premiu Palme d Or al Festivalului Internațional de Film de Cannes în palmares – s-a bucurat de reîntâlnirea cu publicul parizian, la proiecția câtorva dintre filmelor sale: ”Occident”, ”Povestiri din epoca de aur” și medaliatul cu Palm d or ”Patru luni, 3 săptămâni și două zile”. Iată ce înseamnă pentru Cristian Mungiu aproape două săptămâni de exprimare românească în plin centru Parisului:

Cristian Mungiu: Cultura este prima chemată să arate că se întâmplă lucruri pline de efervescență și de energie și în spațiul românesc. Și e grozav că avem posibilitatea să le prezentăm aici. Noi, în cultură, am reușit de-a lungul timpului să echilibrăm cantitatea de știri bune și mai puțin bune spre România. Dacă răsfoim așa un pic ziarele sau, mă rog, știrile despre România, în ultimii 20-30 de ani, o să vedem că partea aia de știri cu infractori a fost întotdeauna echilibrată de partea cu știri despre cultură. Este un lucru grozav care rezultă din felul în care suntem noi receptați suntem afară, și anume că există libertatea în România de a te exprima și un mediu care îți permite să fi creativ.

Maratonul cinematografic de săptămâna trecută a cuprins și alte filme românești bune: ”A fost sau n-a fost” realizat de Corneliu Porumboiu și ”Anul nou care n-a fost” al lui Bogdan Mureșanu, ambele vorbesc despre revoluția anti-comunistă din decembrie 89.

Literatura română, întâlnire cu publicul francez

De asemenea, numeroși scriitori români traduși în franceză și-au întâlnit publicul la Casa Poeziei sau la Librăria poloneză.

Printre ei Gabriela Adameșteanu, cu toate romanele sale publicate la edituri pariziene prestigioase, precum Gallimard, ceea ce înseamnă că literatura sa, cu povești din istoria noastră recentă, este citită aici:

Gabriela Adameșteanu: România a rămas multă vreme o țară necunoscută și, chiar dacă face parte din Uniunea Europeană, nu au ajuns mulți dintre cetățenii Uniunii în România. Mai ales istoria ei nu este necunoscută. Eu am încercat întotdeauna să scriu niște cărți directe spre un public care vrea să vadă destine, întâmplări. Nu sunt niște cărți complicate, sofisticate și nu vorbesc doar despre mine, ci despre tot de am văzut în viața mea și asta poate să intereseze și pe alții.

Bucureștiul cultural, prezent prin teatru, muzică și arte vizuale

Disciplinele artistice s-au îmbinat și completat reciproc, în încercarea de a creiona un portret cât mai aproape de realitate al Bucureștiului cultural contemporan, din care nu puteau lipsi actorii noștri, care au evoluat în compania colegilor francezi, în serile de lectură sau de teatru. Actrița Adriana Butoi:

Adriana Butoi: Totul e foarte emoționant! În afară de faptul că ne reîntâlnim - mulți dintre noi suntem plecați din România, sau între lumi, trăind și în România și în alte țări, în cazul meu Franța, apoi Mexic. Acum este vorba despre un pod cu Franța, care pentru mine este total emoționant. De mică am proiectat pe marele ecran cultural al Franței și sunt total recunoscătoare pentru reîntâlnirea asta.

Iubitorilor de muzică li s-au propus genuri diverse, unul dintre momente a fost susținut de pianista Axia Marinescu...

Axia Marinescu: Franța și România fac parte din mine; mai mult de jumătate din viața mi-am petrecut-o în Franța, dar sunt născut în România, acolo am primit educația de bază, cultura de bază. Acest festival, care are deja o tradiție – a invitat țări importante și artiști importanți din Europa de Est. Cred că pentru noi este o ocazie să ne punem în valoare și să ieșim la lumină cu ce avem mai bun și mai important.

O seară întreagă a fost rezervată culturii romilor din România, iar interesul arătat de publicul parizian a fost cu mult peste așteptări.

Artista multidisciplinară, Mihaela Drăgan, a susținut o reprezentație foarte originală: a imaginat o vrăjitorie, prin intermediul căreia transmis un mesaj puternic împotriva rasismului și a tuturor formelor de discriminare:

Mihaela Drăgan: Cred că noi, artiștii, trebuie să avem această responsabilitate de a fi o oglindă a societății noastre. Trecutul nu este doar trecut, oamenii suferă din cauza identității lor, încă se întâmplă genocide în lumea asta. Nu cred că trebuie să trecem peste asta. Sunt romă, am cunoscut pe propria piele ce înseamnă opresiunea, trăim cu rasismul și în prezent și atunci este și despre mine și despre poporul meu și este normal să fiu sensibilă și la alte popoare, care trec prin aceeași o presiune.

Taraful lui Caliu, condus de violonistul Gheorghe Anghel, a ridicat pur și simplu sala în picioare cu muzica lor lăutărească autentică....

Artiști plastici și fotografi români, veniți de la București sau care trăiesc în Franța, și-au expus creațiile în nu mai puțin de 7 galerii și spații de expoziție din Paris, printre ei: Mircea Cantor, Dan Perjovschi, Ion Grigorescu, Radu Belcin, Ioana Cârlig, Radu Pandele, expoziții care pot fi în continuare vizitate și după încheierea festivalului dedicat Bucureștiului.