Titi Aur: Problema siguranței rutiere nu există la nivelul conducerii României

Ați auzit și din buletinele noastre de știri - pacienții răniți în accidentul rutier grav produs în localitatea Lugojel, județul Timiș, sunt în stare stabilă. Se află sub monitorizare continuă și tratament de specialitate, însă situația lor medicală rămâne dinamică - a transmis Ministerul Sănătății. Din păcate, șapte cetățeni greci și-au pierdut viața în accident. Autoritățile elene și-au exprimat recunoștința pentru modul în care autoritățile române au gestionat tragedia și față de medicii care îngrijesc răniții. Tragicul accident auto readuce în atenție problema siguranței în traficul rutier, mai ales că astfel de evenimente nefericite sunt aproape zilnice în țara noastră. România este, din păcate, pe primul loc în Europa la accidentele rutiere mortale. Invitat la "Apel matinal" este Titi Aur - expert în conducere defensivă. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Cum spuneam, tragicul accident din Lugojel a readus în atenție problema siguranței rutiere; se putea evita un astfel de eveniment?
Orice accident se putea evita, nu există accident inevitabil. Doar că sunt niște condiții foarte ciudate în care s-a produs acest accident sau o reacție foarte ciudată a șoferului. Adică, în afară de faptul că el conducea agresiv - și asta o știm din declarațiile celorlalți șoferi - era într-o disperare continuă să depășească. Făcea acele S-uri în spatele camionului până când reușea să-l depășească. A semnalizat dreapta că revine și imediat a dat semnal stânga, adică, într-un fel, eu mai fac încă o depășire, eu sunt într-o depășire continuă, pe modelul ăla cum merg unii pe autostradă pe banda doi cu semnalizare stânga, adică "dați-vă că vin eu și sunt important și eu trebuie să merg, feriți-vă, faceți-mi loc!", cam ăsta-i psihologic, să zic, modelul. Deci, în afară de agresivitatea asta pe care o avea, faptul că a făcut o depășire relativ normală și revenea și a și revenit cu mai mult de jumătate din mașină pe partea dreaptă și la un moment dat, total inexplicabil, a virat sau a tras stânga, dar nu brusc, a tras stânga, așa, parcă a vrut să se ducă în acel TIR, aici apare anomalia.
Da, dar totuși acel TIR se vedea cum venea spre el. Cum să faci asta?
Ei, cum să faci asta? Și atunci, sunt mai multe variante sau, în fine, mai multe supoziții. Unii au spus că sistemul mașinii, acel sistem care asistă să rămâi pe banda ta - lane assistance - s-a defectat și a tras de volan. Este imposibil din punctul meu de vedere. O altă explicație ar putea fi că i s-a făcut rău în acel moment, a avut o poveste, o problemă de sănătate - accident vascular, infarct, habar n-am, criză, comă diabetică sau orice - ceea ce înseamnă că nu mai știi ce faci și mâna stângă stătea pe volan, a tras stânga, să zicem, semiconștient sau inconștient pentru că i s-a făcut rău. O altă variantă în care eu cred cel mai mult - nu am cum să știu ce s-a întâmplat acolo, dar o consider a fi cea mai posibilă.
În mașină era o atmosferă de dezbatere, de discuție, de comentarii, de subiecte, să zicem, așa-zis importante, cel puțin pentru ei, pentru fani, era importantă discuția, șoferul era angrenat și el în acea discuție, a făcut acea depășire, a început să revină și când a trecut deja cu jumătate de mașină pe banda unu din nou, a considerat în subconștient că el și-a încheiat depășirea, a terminat ce avea de făcut și a intrat cel puțin cu gândul, cu mintea, poate chiar și cu privirea, întorcând privirea către dreapta, a intrat în discuția din mașină, despre goluri, despre ce aveau ei de discutat ca niște fani de fotbal. În acest timp, de obicei șoferii, foarte mulți, nu stau cu amândouă mâinile pe volan, au mâna stângă pe volan și mâna dreaptă stă sau pe schimbător sau pe paharul cu cafea sau pe telefon sau pur și simplu pe undeva, pe cotieră, deci mâna dreaptă nu stă neapărat și mâna dreaptă pe volan, și atunci, fiind în această distragere, că nu cred că se uita în telefonul mobil atunci, cred că mai posibil o discuție aprinsă din mașină a făcut că el să fie concentrat la discuție, să nu mai fie atât de concentrat la drum și mâna stângă, care era pe volan, a curs, pur și simplu, cu tot cu volan, căzând așa către partea de jos și virând ușor către stânga, el nefiind atent sau suficient de atent la ce se întâmplă.
Dar, de asemenea, în spațiul public s-a vehiculat că șoferul ar fi fost sub influența unor substanțe. Cum ar schimba situația acest factor în analiza accidentului?
Păi, eu am făcut afirmația asta, că s-ar fi putut să fie o distragere, înainte de a apărea informația că era și drogat sau era sub influența drogurilor. Dacă era și sub influența drogurilor, nu face altceva decât să amplifice, să confirme și mai mult această ipoteză, pentru că atunci când ești obosit, atunci când ești drogat, atunci când ești sub influența alcoolului sau când ești sub influența unor medicamente, nu era cazul acum, anumite medicamente, acestea nu fac altceva decât să-ți dilueze, diminueze capacitatea de concentrare, să-ți diminueze atenția distributivă și să-ți întârzie reflexul, adică tot ce e mai rău pentru condus. Pe de o parte nu mai ești suficient de atent, pe de o parte nu mai vezi suficient de mult în spațiu, adică și toată atenția distributivă, iar dacă trebuie să reacționezi, reacționezi mai târziu. Timpul de reacție normal, al unui șofer normal, este de aproximativ o secundă și jumătate, adică de când se întâmplă ceva în față și până când pui frâna sau până când tragi de volan trece o secundă și jumătate la 100 de km pe oră înseamnă vreo 40 de metri, timp în care tu nu faci nimic. Ei, dacă eșt Cât de mult? Depinde cât dei sub influența alcoolului, droguri, medicamente sau oboseală, acest timp nu face decât să crească.
mult ești sub influență, adică poate să crească la 1,6 secunde, la două secunde, la trei sau poate niciodată, adică ai impact, dar tu încă n-ai reacționat. Dacă mașina ar fi avut o problemă tehnică, așa cum s-a vehiculat în multe comentarii, că acel sistem a tras de volan și l-a dus pe stânga, este imposibil din punctul meu de vedere, pentru că, unu, acel sistem, în momentul în care ai semnalizat, se dezactivează. Presupunem că n-a ascultat de comanda semnalizare. Acel sistem funcționează când ești pe bandă și ai dungă, linie în stânga, linie în dreapta și el te ține între linii. Mașina era, practic, călare pe linia de... practic avea linia mediană între roți, era călare pe linia mediană, ceea ce nu se poate ca sistemul să intre în funcție, să facă ceva atunci. Sistemul este, practic, gândit pe o parte magnetică, adică nu e o forță fizică care trage de volan, sunt niște unde magnetice care fac să vibreze și eventual să tragă volanul puțin stânga-dreapta, și sunt calculate acele bobine, acel magnetism, electromagnetism încât să nu fie sub nicio formă cu o forță mai mare decât poate să aibă orice șofer, oricât de slab ar fi, oricât ar fi o femeie la volan, are putere mai mare prin volan decât acel sistem. Deci ar fi trebuit...
Noi am tot vorbit aici la ”Matinal”, chiar cu dumneavoastră, spunând că România înregistrează multe accidente mortale în fiecare lună și se află pe primul loc în Europa. Ce contează mai mult pentru prevenirea tragediilor rutiere, pregătirea șoferilor, respectarea legislației, disciplina în trafic sau infrastructura rutieră?
Infrastructura contează, dar este pe ultimul loc. Adică dacă o șosea este proastă, dacă este semnalizată prost, dacă are gropi, dacă este denivelată, dacă orice, șoferul trebuie să conducă în așa fel încât să poată să circule și pe acel drum prost. Când te duci la țară, când te duci pe drumul forestier, asta ar însemna că dacă intri cu mașina pe drum forestier, toată lumea trebuie să moară. De ce? Păi drumul este prost, alunecă, are gropi, nu are parapete, nu are alea. Înseamnă că orice mașină care intră pe un drum forestier ar trebui să facă accident. Nu face accident pentru că acolo știi că drumul este mai prost și atunci adaptezi condusul la drumul forestier. Mergi cu 20, mergi cu 30. Când te duci la pescuit, nu mor toți pescarii, nu, ajung cu mașinile întregi acasă. De ce? Pentru că conduc în așa fel. Deci nu drumul poate fi vinovat, deși contează și drumul. Și aici avem o discuție. Cel mai mult contează educația șoferilor, a tuturor participanților la trafic, și pietoni, și bicicliști, și trotinetiști, și șoferi, și așa mai departe, contează conștientizarea și contează foarte mult reactivarea, adică protecția muncii. De ce protecția muncii se face periodic? Odată la șase luni, la un an, la maxim la doi ani se face în toate meseriile. De ce?
Ca lucrătorul respectiv, că e strungar, că e frezor, că e miner, că ce e, să-și aducă aminte că ar putea să fie accidentat și să fie tras de mână, să fie conștientizat. Ei, /.../ la acest capitol în România nu se face nimic. După ce ai luat permisul, oricum în școala de șoferi nu se face nimic din acest punct de vedere sau foarte puțin sau deloc, dar după asta nimeni nu mai face nimic. Și atunci, șoferul în general, indiferent ce meserie are el - poate fi doctor, profesor, chimist sau conducător auto de profesie - după ce capătă o anumită experiență, are impresia că lui nu i se mai poate întâmpla nimic, intră într-o rutină și de asta se fac foarte multe greșeli. Nu doar teribiliștii, nu doar drogații, nu doar toți bețivii fac accidente. Ba dimpotrivă, 70% din accidentele grave sunt produse de către șoferi care sunt serioși, care conduc de mult timp, dar la un moment dat fac o greșeală. Ei, aici, la acest capitol, România nu face nimic, la educația rutieră, începând de la copiii de la școală și până la șoferii profesioniști în toate variantele.
Și poate și modul în care este aplicată legislația rutieră din România este mai permisivă decât în alte state europene?
Din păcate da, iar în procente arată așa; 15% din accidentele grave sunt produse de teribiliști. Teribiliști înseamnă viteză, alcool, droguri, sinucigași, liniuțe și așa mai departe. Alt procent, de 15%, este produs de începători. Și atunci, aici ar trebui ca pregătirea, formarea inițială a șoferilor să fie regândită. 70% din accidente sunt produse de oameni normali care fac la un moment dat o greșeală. Aici ar trebui o educație permanentă. Ei, doar pentru primul procent de 15%, adică cei care fac, să zic, asumat, oarecum intenționat, teribiliștii, acolo îți trebuie măsuri de coerciție. Acolo trebuie să vii cu tot, pentru că ăia fac conștient. Adică ăla bea, se droghează, merge cu viteză, face nebunii pe șosea conștient. Acolo, într-adevăr, cei 15% ar trebui să-i ții sub control prin măsurile de coerciție. Dar cei care fac greșeli doar așa, pentru că nu și-au dat seama, acolo trebuie să-i conștientizezi periodic. Deci pentru fiecare categorie trebuie luate măsuri. Nu există o singură măsură sau o singură categorie de măsuri care să rezolve toată problema. Poți să pui amenda sau pușcăria 200 de ani dacă n-ai semnalizat sau dacă n-ai păstrat distanța față de mașina din față, dacă nu te învață la școala de șoferi cum trebuie să păstrezi distanța și nu ai și o lege și nu avem așa ceva, tu vei merge prea aproape pentru că nu știi, indiferent cât e pedeapsa de mare. În același timp, ăla care face nebunii pe șosea și care e agresiv, pe ăla oricât îl duci la școală sau la, eu știu, cursuri sau pregătire, ăla face pentru că-i nebun sau că-și asumă.
Și atunci, pe ăla trebuie să-l oprești prin amendă, prin confiscare, prin închisoare, prin, eu știu, limitarea dreptului de a conduce, pentru că e periculos, că ăla nu vrea să se încadreze, deși știe.
Și credeți că autoritățile sunt capabile să urmărească și să impună efectiv respectarea regulilor de circulație? Pentru că tot timpul sunt anunțate măsuri și sisteme de monitorizare a traficului.
Din păcate, problema siguranței rutiere nu există la nivelul conducerii României. Guvernul României, în momentul de față, nu este interesat de siguranța rutieră. În afară de Ministerul de Interne, care face multe lucruri, dar ei gestionează, cum spuneam, doar cei 15%, adică cei care fac intenționat, îi gestionează mai bine sau mai puțin bine, cu măsuri, cu amenzi, cu coerciție, cu polițiști în stradă, cu... Dar ce faci cu restul? Că începătorii trebuie să-i pregătești bine, asta la Ministerul Transporturilor, copiii sunt la Ministerul Educației, această protecție a muncii, la Ministerul Muncii. Deci este o treabă de guvern, nu doar de poliție rutieră. Toată lumea se uită ce face poliția rutieră. Face cât poate și, din punctul meu de vedere, face lucruri bune. Nu perfecte, dar bune și pe direcția bună. În rest, niciun minister, nici Ministerul Muncii, nici Ministerul Transporturilor, nici Ministerul Educației, nici Ministerul de Finanțe, Ministerul de Finanțe plătește anual șapte miliarde de euro ca urmare a accidentelor. Dar nu poate să facă mutarea, să ia niște bani de acolo, să-i ducă către alte zone de educație, de conștientizare, încât să avem mai puțin sânge pe șosea, mai puțini bani cheltuiți. Nu, dăm bani, dar murim pe stradă. Și sânge pe șosea în România, după cum se vede, avem foarte mult.
Da, cu siguranță vom mai vorbi despre ceea ce se întâmplă în trafic. Vă mulțumim pentru prezența la "Apel matinal". Invitat a fost Titi Aur, expert în conducere defensivă.