Suprafaţa împădurită a crescut, spune ministrul Mediului

Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective: de conservare a pădurilor, a economiei şi a vieţii. Afirmaţia îi aparţine ministrului mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa, mă auziţi?
Ne auzim, da, ne auzim. Noul Cod Silvic a fost adoptat ieri, în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor şi cum Camera Deputaţilor este for decizional, proiectul va merge la promulgare. E o veste bună pentru noi toţi?
E o veste extraordinară, pentru că am muncit luni întregi la acest nou Cod Silvic. Este pentru prima oară după 15 ani când avem un un act normativ care să reglementeze la zi pădurile din România şi care să ţină cont de toate provocările noi de care trebuie să avem grijă acum. Este o veste extraordinară. A fost adoptat cu o majoritate largă. Cred că au fost patru, cinci voturi împotrivă sau abţineri, dacă îmi amintesc eu bine. Însă, mai important decât bătălia politică, dacă o putem numi aşa, este că acest Cod Silvic pune cumva de aceeaşi parte a baricadei şi societatea civilă, şi industria, şi silvicultorii, şi cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc şi care depind, până la urmă, de pădure în fiecare sezon rece. Spunem noi că împreună cu specialiştii au lucrat două universităţi de profil, Universitatea "Transilvania" din Braşov şi Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, două facultăţi de silvicultură, cu specialiştii de la Institutul Naţional pentru Silvicultură şi cu mulţi alţi participanţi. Lista ar fi foarte lungă să o prezint aici. Spunem noi că avem un Cod Silvic bun. Asta e, dacă ar fi să caracterizez, într-un cuvânt, aş spune - sau în puţine cuvinte - aş spune că e un act normativ care răspunde la provocările pe care le avem astăzi de gestionat.
Apropo de provocări, printre altele, cum vor fi supravegheate, monitorizate pădurile? Ce vor face pădurarii? Au atribuţiuni noi?
Codul Silvic dă posibilitatea utilizării unor instrumente digitale, unor instrumente noi şi performante pentru monitorizarea pădurii. Camerele video de supraveghere reprezintă o astfel de posibilitate şi finanţăm prin PNRR instalarea 350 puncte de monitorizare video. Ele sunt identificate, sunt agreate împreună cu administorii de fond forestier. Ele vor fi dotate cu trei camere video fiecare astfel de punct de supraveghere. Una dintre camere va putea să citească inclusiv numărul de înmatriculare a mijlocului de transport. Discutăm cu colegii despre softul ce urmează a fi folosit, pentru că aceste puncte de monitorizare trebuie să fie inteligente. Camera video, fără a fi ajutată de un om, ar trebui să "vadă" dacă încărcătura are lemn sau nu şi dacă există lemn în încărcătura mijlocului de transport să încerce o estimare de volum. E o chestiune de noutate, însă nu avem niciun motiv să nu folosim cele mai noi tehnologii şi în materia monitorizării pădurilor. Aş mai adăuga aici un singur lucru, care poate în legătură cu Codul silvic, însă vă spun că de când avem parteneriatul cu compania Google - şi e o chestiune pe care am făcut-o în prima parte a mandatului meu la minister - şi prin acest parteneriat, toate fotografiile încărcate în SUMAL - SUMAL-ul fiind o aplicaţie de trasabilitate a masei lemnoase - toate acele fotografii sunt în timp real verificate de către experţii de la Google. Bineînţeles că nu stă nicio persoană să le verifice, totul este făcut cu ajutorul inteligenţei artificiale, şi vă spun că de când avem acest parteneriat au scăzut la jumate amenzile pe care le trimitem celor care transportă lemn din cauza încălcării legislaţiei. Asta dovedeşte că nu avem niciun motiv să nu folosim şi în materia trasabilităţii lemnului şi în materia monitorizării şi în tot ceea ce ţine de pădurea românească şi mai aş mai adăuga faptul că România are încă printre ultimele păduri din Europa unde n-a călcat picior de om.
E adevărat, sunt păduri sălbatice, dar apropo de începutul mandatului dumneavoastră, la nivel de fond forestier, suprafaţa a crescut, a scăzut, a rămas aceeaşi? Ca idee.
Suprafaţa fondului forestier din România are o tendinţă uşoară, e adevărat, de creştere în ultimii 30 de ani şi asta s-a întâmplat şi în ultimul an sau aş putea spune că s-a întâmplat mai ales în ultimul an, când am reuşit, folosind bani din PNRR, să împădurim suprafeţe care n-au aparţinut niciodată sau n-au aparţinut, cel puţin în ultimele zeci de ani, fondului forestier. Este vorba de mii de hectare. Avem astăzi gata de contractare aproape 9.000 de hectare, din care peste 3.000 au fost deja împădurite anul acesta şi anul trecut şi cred eu că asta e o tendinţă care se va menţine, pentru că reuşim să plătim şi chiar săptămâna trecută au sosit primii bani de anul acesta în contul proprietarilor de pădure. Reuşim să plătim nu doar împădurirea, nu doar împrejmuirea terenului, pentru a nu cădea pradă, ştiu eu, turmelor de oi sau de capre în primii ani de viaţă ai pădurii, dar plătim în fiecare an o primă de sechestrare a carbonului, o numim noi, o primă la hectar, în valoare de 456 euro şi din calculele pe care le-am făcut, se pare că înfiinţarea unei păduri astăzi, mai ales pe un teren mai puţin productiv, este o sursă mai bună de venit decât o cultură agricolă. Repet, mă refer la terenuri degradate, la terenuri slab productive. În niciun caz nu ne propunem pe cele mai bune şi mai fertile terenuri pentru agricultură să înfiinţăm păduri, pentru că avem suficient din celelalte categorii.
Da, o singură întrebare, asta, că de ani de zile se vorbeşte şi despre perdelele forestiere plasate de-a lungul autostrăzilor, şoselelor, mai ales când vine viscolul. E adevărat că n-am prea avut zăpadă, dar mai am totuşi o întrebare şi vreau să aflu de la dumneavoastră unde se situează industria lemnului ca importanţă în România?
Să ştiţi că sectorul silvic, sectorul industriei lemnului şi cu toată industria orizontală pe care pe care o aduce alături acest sector, înseamnă 3,5% din PIB-ul României. E o cifră extraordinar de mare, dacă ne raportăm la alte sectoare. Practic, discutăm despre sute de mii de locuri de muncă ce depind în fiecare zi inclusiv de modul în care reglementăm şi de modul în care stabilim cum trebuie să arate legislaţia. Din acest motiv suntem extrem de precauţi. Din acest motiv a durat un an şi ceva adoptarea acestui Cod Silvic, pentru că a trecut prin foarte multe etape, de la dezbaterea publică, la minister şi am avut trei zile de dezbatere publică unde, pentru prima dată în istoria ministerului, inclusiv persoane fizice care nici nu aveau pădure, au venit pur şi simplu şi au vrut să participe, au vrut să îşi spună punctul de vedere, să se facă auzite, ceea ce spun eu e un lucru bun. Deci 3,5% din PIB-ul României... Şi aş mai adăuga un lucru: e una dintre puţinele industrii care participă în mod pozitiv la balanţa comercială a României, fie că vorbim despre industria mobilei, fie că vorbim despre export de cherestea sau de alte bunuri care au care au legătură cu silvicultura. Ceea ce ne dă pădurea asigură, pe de o parte, pentru cele 3,5 milioane de gospodării, adică aproape 10 milioane de români, asigură resursa pentru încălzire în timpul iernii şi la această oră sunt convins că în multe sobe din România se aude lemnul cum arde şi, totodată, pune pe masa românilor o pâine pentru sute de mii de oameni. Este extrem de important să protejăm această industrie, la fel cum este important să ne asigurăm că şi copiii noştri, şi generaţiile viitoare vor putea să spună, aşa cum şi noi spunem astăzi, că au printre cele mai valoroase păduri din Europa, din punct de vedere al biodiversităţii, al rezilienţei, a multitudinii speciilor, a sănătăţii pădurii şi multe alte lucruri de care eu, personal, sunt foarte mândru. E munca silvicultorilor, până la urmă, de zeci de ani sau chiar mai mult.
Să protejăm nu doar pădurea, să protejăm, evident, natura şi să o iubim. Cu mulţumiri pentru detaliile pe care ni le-aţi oferit după adoptarea noului Cod Silvic.
Cu mare drag!
Invitatul "Apelului matinal" de astăzi: ministrul mediului, Mircea Fechet