De anul viitor nu se vor mai putea face plăți cu bani numerar de peste 10 mii de euro

Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă în ceea ce privește plățile cu bani fizici. Astfel, din 2027 se va introduce o limită maximă pentru tranzacțiile în numerar, măsură prin care se dorește, în primul rând, combaterea spălării banilor. De anul viitor nu se vor mai putea face plăți în numerar cu o sumă mai mare de 10.000 de euro în niciun stat european. Aceste tranzacții trebuie efectuate prin transfer bancar, carduri sau alte instrumente care lasă o evidență clară a plății. Tocmai de aceea l-am invitat astăzi la "Apel matinal" pe analistul financiar Sergiu Cone, fondator al platformei "NOCASH" și organizator "Banking 4.0". Bună dimineața!
Bună dimineața, mulțumesc pentru invitație!
Mulțumim că ați acceptat-o! Practic, ce va implica această decizie comunitară pentru toți cetățenii Uniunii, inclusiv pentru noi, românii?
Ce vreau să spun de la început este că această schimbare în /România/ s-a produs deja, în ideea că în iunie 2024 deja Parlamentul European și Consiliul European adoptau un regulament care prevedea că din 2027 să se întâmple acest plafon de maxim 10.000 de euro pentru plățile în numerar. Și spunea autoritatea europeană că fiecare țară are la libera alegere dacă se duce înspre 10.000 încă din acel moment sau are libertatea de a introduce sume mai mici. România a adoptat sume mai mici și cumva spuneam că a fost pregătit terenul pentru ceea ce înseamnă această tranzacție în numerar sub 10.000 de euro.
10.000 de euro cred că este suma cu care poți pleca în buzunar, nu, atunci când trece granița. Sper să nu greșesc.
Da, asta deja se întâmplă și astăzi. În România, limitele între persoane juridice, de exemplu, sunt de 5.000 de lei pe zi de la o persoană juridică la alta, plățile către firme, la fel - 5.000 de lei /persoană/ pe zi, dar totalul nu trebuie să depășească 10.000 de lei pe zi. În cazul magazinelor cash and carry, supermarketurilor, avem 10.000 de lei pe zi, atât pentru încasări, cât și pentru plăți.
Dar cine și cum va putea controla aplicarea acestei decizii în statele membre?
Asta este o întrebare foarte bună. În principiu, Fiscul trebuie să vadă ce se întâmplă la nivelul fiecărui comerciant în parte. Nu degeaba avem POS-urile legate la serverele ANAF, astfel încât statul să poată vedea în orice moment și nivelul încasărilor, și cine ce are de plată ca și datorie către autoritate.
Există temeri, și sunt țări care chiar au venit cu decizii interesante, că numerarul va fi înlocuit, la un moment dat, total de plățile digitale. Nu știu, pare un scenariu realist?
Nu, numerarul nu va fi niciodată înlocuit. Inclusiv Suedia se spunea la un moment dat că este o societate fără numerar, ajunseseră ca numai 2% din tranzacții să se întâmpe cash, însă ideea este că nu fiecare cetățean are această deschidere către tehnologie și unii dintre ei au o limită în a o folosi, și atunci nu poți să îi obligi să accepte care plăți electronice sau plăți digitale în condițiile în care nu se pricep, nu sunt educați în acest sens; și să nu uităm că există și acest risc cibernetic, care, dacă nu este bine gestionat, îți aruncă în aer orice sistem, indiferent cât de tehnologizat ar fi. /.../
Da, scuze. Pentru mulți dintre români, 10.000 de euro, bani cash, reprezintă o sumă chiar foarte, foarte mare. Mulți dintre noi n-am văzut atâția bani decât în porbagajul unei mașini pe la Vaslui, parcă, și așa, în videoclipurile care mai apar în prim plan cu lăutarii sau cu maneliștii. Însă să luăm un exemplu, cred eu, care ar trebui să ne pună pe gânduri. Un cetățean român, cu proprietăți în mediul rural, în vârstă, care nu are card, nici măcar pensia nu o încasează pe card, vinde un pământ cu 11.000 de euro. Cum se face plata? Cum încasează?
Nu trebuie decât să accepte 10.000 cash și 1.000 se face prin bancă, așa spune legea. Ce mai spune legea este că interzice fragmentarea tranzacțiilor, adică dacă am fi avut, să zicem, o tranzacție de 15.000 de euro, da? Nu poți să faci, cum spuneam, 10.000, o tranzacție și 5.000, altă tranzacție și azi să plătești 10.000, mâine să plătești 5.000, dar pentru fix același lucru. E considerată o ilegalitate și amenda este de 10% din ceea ce depășește plafonul. Deci, ca să revin, 10.000 - cash, ce depășește 10.000 - prin bancă.
Da, repet, am luat în calcul pe cineva care nu are niciun cont deschis la vreo bancă, nu primește nici măcar pensia pe card bancar, pentru că sunt foarte multe cazuri în România, dar revenind însă la nivel național, cum arată ...
Bine, aici, notarul o să-i explice ce are de făcut. Dacă nu are cont bancar, va trebui să și-l deschidă, altfel nu se poate finaliza.
Da, tocmai de aceea e bine de știut, nu întâmplător v-am întrebat, dar în România, la nivel național, cum arată arhitectura digitală de plăți, ca să citez acum din marii maeștri economiști?
Păi, față de acum 30 de ani, când ne implementam pentru prima oară cardul, ca să vă dau câteva cifre, sunt în momentul de față peste 26 de milioane de carduri în circulație, avem aproape 570.000 de POS-uri unde se poate plăti cu cardul. Sunt bănci care nu au sucursale și au cinci milioane de clienți, da, și alte bănci mari care au sucursale și care spun că deja peste 90% din toate produsele care le vând către retail, către populație, le vând online. Cam aici este dimensiunea migrării către digital a populației în România.
26 de milioane de carduri, ați spus. Nu mi se par chiar multe, chiar dacă ne-am mai împuținat noi, românii. Încă sunt mulți dintre noi care nu au card bancar, corect?
E adevărat, dar acum deja se coboară cu oferte la nivelul persoanelor sub 18 ani, de la șapte ani începând poți să îți iei un card în România.
Revin însă la decizia Uniunii Europene, valabilă din 2027 în mod normal cu introducerea limitei maxime pentru tranzacțiile în numerar - 10.000 de euro. Credeți că a fost vizată, în primul rând, combaterea spălării banilor? Ce a avut la bază, practic, această măsură?
Asta, într-adevăr. Regulamentul /.../ a fost adoptat în iunie 2024. Spunea că face parte dintr-un pachet de legislație al Uniunii Europene tocmai pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, menit să crească transparența tranzacțiilor și să reducă utilizarea numerarului pentru operațiunile greu de urmărit, în condițiile în care, uite cum este și cazul României, vrei să te lupți cu economia subterană, să aduci la vedere banii negri, cum se spune, este obligatoriu să introduci astfel de măsuri.
În ansamblu, această decizie are plusuri, are minusuri? Care ar fi ideea? Cum o vedeți dumeavoastră?
Nu, nu văd minusuri. Atâta vreme cât lumea este deschisă și îmbrățișează transparența, nu văd nicio problemă.
Important să avem cei 10.000 de euro și după aceea vedem cum facem plățile. Cu mulțumiri pentru prezența alături de noi aici, la "Apel matinal" Radio România Actualități!
Cu mare drag!
Astăzi, invitatul a fost analistul financiar Sergiu Cone, fondator al platformei "NOCASH" și organizator "Banking 4.0".