Silviu Vexler: Extremismul, indiferent de formă, reprezintă un pericol pentru democrație și cetățenii României

Camera Deputaților a adoptat cu majoritate de voturi, în calitate de for decisional, proiectul de lege prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare inițierea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, între 1 și 5 ani de închisoare cu interzicerea unor drepturi riscă cei care pun la dispoziția publicului, prin orice mijloace, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului vor fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare.

Proiectul a generat dezbateri aprinse în plen, unde a fost susținut de PSD, PNL, USR, UDMR, alături de grupul minorităților naționale și criticat de AUR, SOS România și POT. Pe această temă discutăm cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi - inițiatorul proiectului de lege, deputatul Silviu Wexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Bună dimineața!

Silviu Wexler: Bună dimineața! Mă bucur foarte mult să vă aud!

Noi ne bucurăm că ați acceptat invitația. Să pornim, totuși, de la argumentele pe care le-ați avut când ați decis inițierea proiectului de lege.

Disfuncționalități ale legislației care exista deja în vigoare

Silviu Vexler: Au existat două argumente principale. În primul rând, răspândirea masivă în cadrul societății și mai ales în mediul online a materialelor antisemite, de promovare în mod excesiv a criminalilor de război din perioada Holocaustului ca eroi naționali și, în același timp, creșterea alarmantă a incidentelor cu caracter antisemit în plan național. În paralel, au fost sesizate o serie de disfuncționalități ale legislației care exista deja în vigoare și care erau proiecte normative vechi de peste 20 de ani care pur și simplu nu erau adaptate la situația actuală.

Dar cum apreciați contraargumentele invocate în cadrul dezbaterilor de formațiunile politice care s-au opus proiectului? S-a vorbit de faptul că "noile reglementări nu răspund nevoilor reale din societate" și chiar de o potențială îngrădire a libertății de exprimare.

Riscurile promovării idealizării criminalilor de război și a ideologiilor extremiste

Silviu Vexler: Așa cum am menționat și în cadrul ședinței în plen a Camerei Deputaților, așa cum am menționat chiar și în cadrul ședinței Comisiei juridice, în momentul când a fost analizat și ulterior adoptat raportul în ceea ce privește acest proiect de lege, nu sunt de acord cu niciuna dintre criticile formulate. Nu văd absolut nicio îngrădire a libertății de exprimare; inclusiv în numeroase cazuri care s-au aflat în fața Curții Europene a drepturilor omului, s-a stabilit foarte clar că ceea ce înseamnă antisemitism și promovarea cultului criminalilor de război, restricționarea acestor lucruri care afectează societăți întregi, care afectează democrația în sine nu reprezintă o restricționare a libertății de exprimare. Mai departe, am oferit exemple, care de altfel sunt publice, în ceea ce privește existența incidentelor cu caracter antisemit pe teritoriul României. Este foarte adevărat că nu au existat incidente... haideți să le spunem atât de grave cum au existat în alte țări, dar asta nu înseamnă că nu au fost situații extrem de dificile, că nu există situații extrem de dificile și periculoase. Or, măsurile, întotdeauna, le iei din timp, când previi - acesta este lucrul ideal - și nu în momentul când trebuie să răspunzi. De la vandalizări de cimitire, vandalizări de sinagogi, amenințări în mod repetat îndreptate împotriva membrilor comunităților evreiești, iar lista poate continua. Și aș putea chiar argumenta că un exemplu foarte frumos - cu ghimelele de rigoare - ar fi atitudinea unora dintre colegii mei din Parlament în cadrul ședințelor în care s-a dezbătut acest proiect de lege.

Da, percepția oamenilor de rând este următoarea: văd astfel de imagini și constată că nu se întâmplă nimic. Nu știu, cât de optimist sunteți acum?

Pericolul extremismului pentru democrație și societate

Silviu Vexler: Eu sunt și am fost întotdeauna un om mai mult decât optimist. Tocmai optimismul m-a făcut, pe de-o parte, să inițiez și acest proiect de lege, fiind convins că putem depăși aceste lucruri, că putem găsi o soluție pentru el. De altfel, țin să subliniez, așa cum am subliniat și acolo, că nu este vorba de interzicerea niciunui scriitor, nu este vorba de interzicerea unor cărți, nu e vorba de interzicerea unor opere de artă și alte astfel de dezinformări care au circulat în ultimele zile și am observat că circulă foarte mult și pe internet. Nu acesta este scopul proiectului de lege. Dar promovarea mișcării legionare, promovarea unor personaje istorice cu un impact negativ major asupra României, nu doar asupra evreilor sau asupra minorităților, cum au fost Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu, sunt o problemă reală. Iar legea prevede foarte clar diferențierea între cultul unor persoane responsabile de comiterea Holocaustului din România, spre exemplu, și ceea ce înseamnă artă, cultură, știință, educație și așa mai departe.

Dar din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt cele mai mari riscuri cu care se confruntă în acest moment societatea românească?

Silviu Vexler: Nu sunt în măsură să spun care sunt cele mai mari riscuri în general ale societății, dar în acest caz, sau mai bine zis în această situație concretă, riscurile sunt idealizarea unor criminali, fie că sunt de război, fie că sunt autori ai Holocaustului, ca simboluri identitare ale României, ca eroi naționali ai României, și răspândirea în societate a ideologiei pe care ei au promovat-o în acea perioadă, lucru care a fost mai mult decât vizibil în tot ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, ultimul an și jumătate. Pericolul principal pe care îl aduce lipsa de cunoaștere, lipsa sancțiunilor, așa cum ați menționat, faptul că populația în general vede că se întâmplă niște lucruri extrem de negative, care ar trebui sancționate și nu sunt sancționate din varii motive, este ca toate aceste lucruri, toate aceste sentimente și idei să devină din nou o normalitate. Or, acest lucru nu afectează, repet, doar evreii, doar comunitățile evreiești, afectează întreaga societate. Extremismul este un pericol, indiferent de tipul extremismului; că e antisemitism sau este de altă natură, este un pericol pentru democrație în sine și pentru fiecare cetățean al României.

Mi-au reținut atenția două sintagme, și tocmai de aceea vă întreb: care este granița dintre libertatea de exprimare și exprimarea responsabilă?

Granița dintre libertatea de exprimare și exprimarea responsabilă

Silviu Vexler: Granița, din punct de vedere legal, a fost stabilită foarte clar prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, ale Curții Europene de Justiție, și în general ar trebui să fie stabilită - exprim acest lucru doar ca un simplu cetățean - de un bun simț care îți stabilește o limită, așa cum am învățat și eu că libertatea mea se termină în momentul când îl afectez pe cel din jurul meu. Nu poate fi denumită libertate de exprimare /situaţia/ când iei un om care este responsabil de zeci de mii de morți și îl prezinți liber, în orice mod posibil, ca un erou național. Nu poate fi libertate de exprimare atunci când folosești crimele din perioada Holocaustului, când folosești memoria victimelor Holocaustului pentru a promova acest lucru ca un efect pozitiv.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și 2 abțineri și va fi trimis acum la promulgare. Când ar putea să intre în vigoare?

Silviu Vexler: Eu mi-aș dori să intre în vigoare cât mai curând, dar data promulgării depinde de domnul președinte al României. În termenele legale, sigur, care sunt foarte clar stabilite.