Sesizările la Curtea Constituţională, "tot mai numeroase"
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, afirmă într-un interviu pentru România Actualităţi că în anul 2009 au fost aproape 10 mii de dosare de soluţionat.
Articol de Răzvan Stancu, 19 Iulie 2010, 11:09
Numărul de sesizări la Curtea Constituţională a crescut "formidabil”, a apreciat preşedintele instanţei, Augustin Zegrean, într-un interviu la Radio România Actualităţi.
El apreciază că printre motivele care au dus la mărirea numărului de sesizări sunt modificările "dese" ale legislaţiei, adoptarea "unui număr foarte mare de legi" dar şi atitudinea pârâţilor "care încearcă să tergiverseze decizia finală".
Augustin Zegrean a arătat că partea cea mai mare a activităţii Curţii Constituţionale se axează pe soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, în ultimul timp existând multe dosare de rezolvat.
“Cea mai mare parte a activităţii noastre este cea referitoare la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
"În 2009 au fost aproape 10 mii de dosare de soluţionat, ceea ce înseamnă 40 la sută din totalul dosarelor de la înfiinţarea Curţii Constituţionale, în anul 1992”, a spus Augustin Zegrean.
Între sesizarea Curţii Constituţionale şi soluţionare "nu trec mai mult de patru luni", susţine preşedintele Zegrean, care afirmă însă că "sunt însă situaţii în care instanţele nu ne trimit dosarele la timp”.
Curtea Constituţională s-a pronunţat în cazuri sonore
În luna iunie, Curtea Constituţională a decis că mai multe prevederi din legile austerităţii, printre care diminuarea pensiilor cu 15% şi scăderea punctului de pensie la 622,9 lei, nu sunt constituţionale.
O altă decizie importantă luată de Curtea Constituţională a fost declararea ca neconstituţională a legii lustraţiei, admiţând astfel sesizarea făcută de mai mulţi parlamentari din opoziţie.
De asemenea, Curtea Constituţională a decis în aprilie că patru dintre prevederile care modifică legea privind statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale, ca urmare a unei sesizări primite din partea a 34 de senatori.
Articolele declarate neconstituţionale se refereau la categoriile de funcţionari publici cu funcţie de conducere, concursul de recrutare pentru funcţiile publice şi lista funcţiilor publice de conducere.
Magistraţii de la Curtea Constituţională, numiţi de clasa politică
Magistraţii Curţii Constituţionale "sunt numiţi de către clasa politică", această situaţie fiind 
întâlnită "peste tot în Europa", afirmă Augustin Zegrean (foto).
"Spre exemplu, în Spania ei sunt numiţi de rege, în Italia sunt foşti politicieni, foşti magistraţi, foşti avocaţi care sunt numiţi pe o perioadă de nouă ani,", a mai adăugat preşedintele Curţii Constituţionale.
El a mai dat şi exemplul Germaniei, unde membrii Curţii pot face parte din partide politice, fiind propuşi şi aleşi respectând structura politică a parlamentului.
În România, Curtea Constituţională se compune, potrivit legii fundamentale, din nouă judecători, câte trei numiţi de camera deputaţilor, senat şi preşedintele României.
Augustin Zegrean spune că odată cu numirea în funcţie, membrii Curţii Constituţionale "încetează orice legătură cu partidul care i-a propus".
Audio: Interviul integral cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.
