Senatul a dezbatut dreptul SIE de a efectua acte de urmărire penală

Au fost discuţii în contradictoriu în Senat, pe marginea unei propuneri legislative care ar oferi ofiţerilor Serviciului de Informaţii Externe dreptul să efectueze acte de urmărire penală în cadrul SIE.

Dacă PSD şi PNL s-au pronunţat în favoarea unei astfel de prevederi, AUR, UDMR şi USR s-au opus.

Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților la finalul anului trecut, fără dezbateri sau vot.

Documentul prevede, între altele, că actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate de organele de cercetare penală speciale se deleagă de procurorul care efectuează urmărirea penală prin ordonanță, dar și că punerea în mișcare a acțiunii penale sau luarea măsurilor restrictive de drepturi și libertăți nu pot forma obiectul delegării.

Senatorul PSD, Felix Stroe, a susținut proiectul în ședința de plen: Legea nu reînvie binom-uri și nu transformă Serviciul de Informații Externe într-un organ de urmărire penală, ea îți creează în interiorul unei instituții militarizate un instrument legal prin care parchetele militare își pot exercita mai eficient competența asupra faptelor penale comise exclusiv de cadre SIE. Nu pot pune în mișcare acțiuni penale, nu pot dispune măsuri restrictive de drepturi, nu decid asupra probatoriului esențial. Toate acestea rămân așa cum este și normal și cum este în prezent în mâna procurorului.

În schimb, opoziția, prin vocea senatorului AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția că asemenea prevederi ar putea crea cazuri de abuzuri.

Petrișor Peiu: Serviciile de securitate nu trebuie să fie autorizate să efectueze sarcini care țin de aplicarea legii, cum ar fi cele care țin de efectuarea urmăririi penale, arestări sau păstrare în detenție. Datorită riscului ridicat de a abuza de puterile lor și pentru a evita duplicarea cu activitățile care țin în mod tradițional de poliție, astfel de puteri trebuie să fie încredințate în mod exclusiv altor instituții de aplicare a legii.

Alături de cei din opoziție s-au situat și senatorii USR și UDMR, care au anunțat că propunerea nu respectă cerințe asumate de România sau încalcă un principiu de bază al democrației.

Documentul va fi votat de plenul Senatului luni, 9 martie, ca for decizional.