Dezbatere la Academia Română privind riscul seismic

La 49 de ani de la seismul major din 4 martie 1977, România se confruntă în continuare cu vulnerabilități în ceea ce privește infrastructura. Deși fondurile guvernamentale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic sunt disponibile, numărul șantierelor active rămâne redus, iar nivelul de pregătire a populației pentru o situație de urgență este scăzut. Academia Română a organizat o dezbatere strategică privind protecția seismică, aducând în discuție stadiul consolidărilor, fondurile alocate și măsurile de prevenție. Evenimentul a reunit specialiști, reprezentanți ai autorităților centrale și constructori, care au analizat capacitatea de reacție a instituțiilor în eventualitatea unui seism de mare magnitudine.

În București, 414 clădiri sunt evaluate ca fiind în clasa I de risc seismic, clădiri predispuse prăbușirii si datele oficiale ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic arată că în prezent sunt în derulare doar opt șantiere, dintre care șase vizează lucrări de consolidare propriu-zisă, iar două sunt destinate punerii în siguranță a imobilelor.

Autoritățile centrale atrag atenția că problema principală nu constă în lipsa banilor, ci în procedurile de accesare a acestora și în ritmul de reacție al administrațiilor locale.

După cum a declarat pentru Radio România Actualități secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Marin Țole, există fonduri consistente la nivel național si valoarea contractelor de finanțare a ajuns la 3,3 miliarde de lei, deși suma decontată efectiv este de aproximativ 281 de milioane de lei.

Oficialul s-a adresat primarilor și conducătorilor de instituții, solicitându-le să treacă urgent de la evaluările vizuale la expertizele tehnice și să ducă mai departe demersurile pentru consolidare.

Ministerul Dezvoltării și-a exprimat disponibilitatea pentru o colaborare strânsă cu autoritățile din Capitală, subliniind că Bucureștiul are cea mai mare expunere la risc seismic la nivel european.

Reprezentanții ministerului încurajează utilizarea hărții naționale a riscurilor, unde administratorii pot raporta clădirile evaluate cu risc seismic ridicat pentru a accesa finanțarea. De asemenea, în ceea ce privește infrastructura educațională, există 360 de obiective cu contract de finanțare aprobate deja, menite să asigure spații sigure pentru elevi.

La rândul lor, constructorii reclamă lipsa de inițiativă pentru aceste proiecte. Reprezentantul constructorilor, Cristian Erbașu, a menționat că piața manifestă un interes scăzut față de acest subiect. Față de anul 1977, în prezent există un deficit de specialiști în domeniu, iar tehnologia modernă nu poate suplini integral această lipsă în condiții de criză. Populația tinde să discute despre acest pericol cu precădere la comemorări sau când se produc cutremure în alte regiuni, fără consecințe locale directe.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, oficialii responsabili cu managementul situațiilor de urgență pun un accent deosebit pe educația preventivă. Este esențial ca cetățenii să cunoască regulile de bază, deoarece în primele ore de la un potențial dezastru, forțele de intervenție vor fi direcționate prioritar către cazurile critice.

Conform datelor centralizate și recomandărilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, doar 13 la sută dintre bucureșteni se declară pregătiți să se descurce în primele 72 de ore după un seism. Specialiștii reamintesc regulile fundamentale din ghidul de pregătire: îndepărtarea de ferestre, oglinzi, biblioteci și mobilier înalt, precum și adăpostirea sub o piesă de mobilier robustă.

Totodată, este necesară pregătirea rucsacului de siguranță, care trebuie să conțină apă potabilă, alimente neperisabile, o lanternă, copii ale actelor de identitate și o trusă de prim ajutor.