Românii, neinformaţi despre reorganizarea admininistrativă

Reorganizarea administrativ-teritorială a României, adică împărţirea României în regiuni de dezvoltare, face parte din proiectul de modificare a Constituţiei, anunţat de actuala putere, şi este, de câţiva ani de zile, temă de dezbatere pentru politicieni şi specialişti.

Un sondaj de opinie dat recent publicităţii arată că mulţi dintre români nu sunt informaţi despre acest subiect.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Cătălin Gomboş, aproape 20% dintre românii chestionaţi nu au auzit de regionalizare, iar jumătate dintre ei se consideră puţin sau deloc informaţi cu privire la această temă, arată sondajul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES.

În acelaşi timp, 48% spun că sunt interesaţi sau foarte interesaţi de subiect, iar 51% că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare.

În opinia românilor, principalul beneficiu al regionalizării îl reprezintă o mai bună colectare a taxelor la nivelul colectivităţilor.

Alte beficii ar fi, potrivit respondenţilor sondajului, îmbunătăţirea resurselor bugetare, a finanţării proiectelor de infrastructură, a creării de locuri de muncă sau reducerea birocraţiei.

De asemenea, 55% din români sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunităţii din care fac parte s-ar îmbunătăţi odată cu regionalizarea.

Sondajul IRES a fost realizat pe un eşantion de 1.221 de persoane cu vârsta de peste 18 ani şi are o marjă de eroare de 2,8%.

Opt regiuni de dezvoltare, cu preşedinţi aleşi de populaţie - aceasta este cea mai recentă variantă a USL în privinţa reorganizării administrativ-teritoriale a României; probabil, şi cea mai bună în acest moment - spun reprezentanţii formaţiunii, care se arată, totuşi, deschişi la propuneri.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Ciprian Sasu, reprezentanţii USL cred că România ar trebui să urmeze modelul francez de dezvoltare, iar aceasta ar presupune integrarea celor opt zone de dezvoltare care există în prezent în structura administraţiei locale.

Modele de regionalizare

Modelul USL presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional - adică un fel de guvern local, condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o Cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.

Copreşedintele USL, Crin Antonescu, susţine că descentralizarea trebuie să fie una reală, "care să facă în aşa fel încât apariţia regiunilor să fie categoric un pas pe calea apropierii serviciilor publice de cetăţean, a puterii administrative de cetăţean şi de nevoile sale şi, indirect, pe calea integrării reale în ceea ce înseamnă peisajul şi circuitul economic administrativ, cultural european".

Cât timp s-a aflat la guvernare, PDL a avut propriul proiect de reorganizare administrativ-teritorială; cuprindea tot opt regiuni de dezvoltare.

"Cred în unităţi administrative eficiente, cu un grad serios de autonomie faţă de Bucureşti, dar acest lucru nu poate fi făcut, să zicem, unilateral, ci, exact cum se discută pentru Constituţie, trebuie să fie subiectul şi o înţelegere apolitică de a o face", a declarat pentru Radio România Actualităţi prim-vicepreşedintele PDL, Dorin Florea, primar al municipiului Târgu Mureş.

Şi UDMR are un proiect în acest sens.

Cuprinde însă 16 regiuni de dezvoltare.

"Noi avem un proiect de lege în acest sens depus. Ar trebui să fie luate în considerare într-adevăr, cum se tot spune, toate punctele de vedere existente în parlament.

"Mai ales că, în actuala situaţie a Constituţiei, noi am cerut deja modificarea acestor regiuni de dezvoltare, care nu corespund exigenţelor UE", a precizat Márton Árpád este deputat al UDMR.

Principalele avantaje ale regionalizării

Regionalizarea României este un proces benefic, cred românii, dar şi specialiştii în domeniu.

Academia de Advocacy este o companie de lobby din Timişoara, iar unul din proiectele sale centrale ţine tocmai de regionalizare.

Vicepreşedinta organizaţiei, Corina Dragomirescu, susţine că principalele avantaje ce vin din procesul de regionalizare sunt acelea că regiunile pot să îşi gestioneze mult mai eficient resursele în cadrul regiunii, pe nevoile lor, şi să discute mult mai aproape de cetăţenii care sunt în acea regiune.

"Investiţiile şi toată dezvoltarea, indiferent pe ce domeniu, pot să şi le discute mult mai concret şi să ia decizii mult mai rapid", a adăugat Corina Dragomirescu.

Contextul european al regionalizării este unul deloc de neglijat.

Corina Dragomirescu este de părere că UE nu are o problemă cu reorganizarea României, însă aşteaptă o decizie cât mai rapidă din partea ţării noastre pentru a şti cu ce entitate operează în cadrul viitorului buget 2014-2020.

"Europa nu se bagă în gestionarea internă a unei ţări, însă Europa şi-a dat seama şi a făcut o sumedenie de analize de risc, prin care şi-a dat seama că a gestiona un teritoriu cum este Europa, aşa unitar, este foarte complicat.

"Şi dacă le-am da flexibilitatea să îşi gestioneze teritoriile respective pe caracteristicile lor şi să relaţioneze cu alte regiuni, vizavi de ce am nevoie eu, ce pot să îmi dai tu ş.a.m.d., să înceapă o relaţie flexibilă între regiuni, am ieşi mult mai repede din impasul acesta economic şi gestionarea banului public ar fi mult mai eficientă", a mai spus vicepreşedinta organizaţiei, Corina Dragomirescu.