O nouă propunere privind regionalizarea

Revizuirea Constituţiei şi modificarea legislaţiei legate de regionalizare - sunt două dintre principalele obiective ale parlamentului în acest an.

Premierul Victor Ponta susţinea că anul 2013 este un an fără alegeri, potrivit pentru a avea decizii importante, cum este, de exemplu, reîmpărţirea teritorială a României.

"Noi vrem până în prima sesiune a parlamentului să avem trecută de parlament prin discuţii cu toate celelalte forţe politice noua structură a regiunilor, după care însă este nevoie de referendum pentru a se ratifica revizuirea Constiuţiei făcută de parlament", declara la începutul anului premierul Victor Ponta.

Vezi şi:

Propuneri de organizare administrativă.

Victor Ponta susţine că România trebuie să fie pregătită pentru viitorul exerciţiu financiar al UE, 2014-2020, când Uniunea va finanţa preponderent proiecte regionale.

Astfel premierul susţine că cel mai potrivit ar fi ca actualele regiuni de dezvoltare să fie transformate în regiuni administrative, care să preia atât din atribuţiile judeţelor, cât şi din cele ale guvernului şi să fie conduse de Consilii Regionale formate din reprezentanţii Consiliilor Judeţene.

Harta euroregiunilor din prezent. (Click pe hartă pentru a mări).

Subiectul regionalizării este unul foarte important mai ales pentru oraşele care în ultimii ani ar fi avut de pierdut din punct de vedere economic de pe urma actualei împărţiri teritoriale.

Un exemplu vine din partea edililor din judeţul Bihor care susţin că din cauza actualei împărţiri, municipiul Oradea a avut de pierdut în ultimii ani din punct de vedere economic în dauna Clujului.

Astfel deputatul UDMR Cseke Attila i-a reunit joia trecută la aceeaşi masă pe toţi şefii partidelor parlamentare, alături de conducerea Consiliului Judeţean şi a Primăriei Oradea, precum şi pe o parte din senatorii şi deputaţii aleşi în decembrie, invitându-i să susţină principiul ca Oradea să fie centru regional, indiferent de delimitarea şi componenţa viitoarelor regiuni.

"Declaratio ut Varadinum fiat Centrum Regionis"

Iniţiativa s-a concretizat prin semnarea unui document anume pregătit, intitulat "Declaratio ut Varadinum fiat Centrum Regionis (Declaraţie ca Oradea să fie centru regional)".

Invocând "interesul legitim al judeţului Bihor şi municipiului Oradea de a deveni centru regional de dezvoltare şi centru regional administrativ", semnatarii s-au angajat să susţină acest obiectiv "în cadrul tuturor dezbaterilor, fie ele tehnice sau politice, ce vor avea loc în mandatul parlamentar 2012-2016".

Cseke Attila a precizat că "în jurul judeţului Cluj, care este centrul acestei regiuni, s-a produs deja o deşertificare economică".

Astfel, dacă în 1995 Bihorul contribuia la PIB-ul României cu 108% din media regiunii, în 2011 contribuţia sa, deci şi forţa economică, a scăzut la 103% din media regiunii.

La fel, dacă în 1995 Sălajul avea o contribuţie de 94% din media regiunii, în 2011 a scăzut la 85%, Satu Mare a scăzut de la 93% în 1995 la 78% în 2011, şi doar Clujul s-a dezvoltat, contribuind în 2011 la PIB cu 140% faţă de 116% în 1995.

PNL Bihor propune 10 regiuni

Această evoluţie l-a determinat pe preşedintele PNL şi al Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, să elaboreze un plan de regionalizare propriu, pe care l-a şi remis celorlalţi omologi din ţară, în vederea promovării la nivelul partidului, dar şi al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, Parlamentului şi Guvernului.

"Este cel mai echilibrat, pentru că ţine cont de reţeaua de drumuri, de ponderea economică, de existenţa universităţilor, de numărul locuitorilor şi de suprafeţele fiecărei regiuni", a declarat Cornel Popa.

Varianta sa privind împărţirea teritorială a României ar cuprinde 10 regiuni care "respectă şi argumentele geografice, şi pe cele istorice, şi nici nu ar duce la enclavizări etnice".

Cele 10 regiuni ar urma să fie: Crişana (centrul la Oradea, formată din Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Transilvania (sediul la Cluj-Napoca, formată din Cluj, Alba, Bistriţa Năsăud şi Mureş), Moldova Nord (centru Iaşi, plus judeţele Botoşani, Neamţ şi Suceava), Moldova Sud (centru Bacău, plus Vaslui, Vrancea şi Galaţi), Carpatica (centru Braşov, plus Sibiu, Harghita şi Covasna), Banat (centru Timişoara, plus Arad, Hunedoara şi Caraş Severin), Oltenia (centru Craiova, plus Dolj, Olt, Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea), Muntenia (centru Piteşti, formată din Argeş, Dâmboviţa, Teleorman şi Giurgiu), Bucureşti (sediul în Capitală, plus judeţele Prahova şi Ilfov) şi Dunărea de Jos (centru Constanţa, plus Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi).

Propunerea PNL Bihor. (Click pe hartă pentru a mări).

Ideea regionalizării nu este una nouă, tema fiind lansată în 2011 de preşedintele Traian Băsescu care era nemulţumit de cele opt regiuni de dezvoltare economică înfiinţate în 2004 pentru absorbţia fondurilor UE deoarece acestea ar fi fost ineficiente.

Atunci Traian Băsescu susţinea ideea de a desfiinţa cele 41 de judeţe, iar acestea să fie înlocuite cu 8 regiuni administrative, care să cumuleze atribuţiile consiliilor judeţene şi să elaboreze proiecte mai ample decât cele de interes strict judeţean.

Regiunile ar fi fost Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest, Centru, Oltenia şi Centru-Muntenia.

O situaţie specială o reprezenta atunci soarta judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna, întrucât UDMR, care se afla la guvernare, vroia ca aceste trei judeţe să reprezinte o singură regiune.

Astfel în 2011, UDMR a venit cu propria propunere de reorganizare care cuprindea 16 regiuni de dezvoltare, fără atribuţii administrative.

În această formă judeţele Mureş, Harghita şi Covasna formau o singură regiune.