Revista presei centrale, 12 iulie

Ziarele începutului de săptămână comentează declaraţiile unui secretar de stat, Valentin Iliescu care afirmă fără echivoc : "Banii alocaţi pentru diguri acum doi ani au fost furaţi".

România Liberă : "De ce se rup digurile?". Răspunsul, rostit de Valentin Iliescu şi ştiut şi de Curte de Conturi : barajele de protecţie din Deltă au fost reparate de mântuială sau nu au fost reparate deloc, deşi au înghiţit milioane de lei din bani publici.

Fonduri au existat - notează şi Jurnalul Naţional - doar că banii pentru diguri au fost furaţi ca-n codru. S-au alocat fonduri pentru localităţi prin care nu trece nici un râu.

Sau - povesteşte pentru Jurnalul Naţional un locuitor din Feteşti - în loc să se lucreze la un dig pe Dunăre, care ameninţă mereu să inunde o parte din oraş, a apărut unul lat cât o autostradă pe Ialomiţa, unde nu există nici un pericol, doar că acolo fostul prefect are o crescătorie de peşti.

Adevărul publică astăzi un dosar pe 5 pagini sub titlul "Cum scăpăm de inundaţii". Ziarul are şi soluţia : "Bălţi, nu diguri!".

Politica de îndiguiri - aflăm din Adevărul - nu este chiar o idee a perioadei comuniste. Încă de pe la 1910 inginerul Anghel Saligny propunea diguri, care aveau şi avantajul recuperării unor terenuri însemnate pentru agricultură. Naturalistul Grigore Antipa, dimpotrivă, zicea că orice râu trebuie lăsat... "să respire", chiar dacă uneori apele ar mai fi inundat unele culturi.

Disputa a fost arbitrată atunci, la începutul secolului, de regele Carol I care a mers pe mâna inginerului Saligny. Se pare însă că lunga trecere a timpului i-a dat dreptate naturalistului Antipa, întrucât iată : inundaţiile de acum din Deltă au arătat că digurile de pe Dunăre s-au rupt exact acolo unde, în mii de ani, fluviul îşi crease zone inundabile. Natura, deci, nu suportă chiar orice intervenţie asupra sa.

Altfel, schimbând subiectul cu ziarul Gândul, n-avem drumuri, dar suntem campioni la "inovaţii rutiere". Recapitulare. Acum 2 ani, în campanie electorală, un candidat la Capitală (între timp ajuns chiar primar general) promitea că va construi o autostradă suspendată.

Mai nou, prin primăvară, pentru că - s-a constatat - autostrada Timişoara - Arad urma să taie un aeroport, s-a propus... îngroparea ei la trei metri, pe acea porţiune. Acum - notează Gândul - altă poznă.

La anul vom avea autostradă de la Cernavodă la Medgidia, doar că se va merge o vreme pe o singură bandă pe sens. Va fi, adică, o autostradă doar cu numele. Un fel de drum naţional un pic mai lat, un pic mai nou şi un pic mai fără gropi - dar nu autostradă.