Reforma pensiilor magistraților, constituțională

Proiectul de reformă privind pensiile magistraților, elaborat de guvern, este constituțional, au decis judecătorii Curții Constituționale, care au respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar.

Astfel, legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează cuantumul pensiei de serviciu va fi trimisă președintelui pentru promulgare.

La sedința de miercuri au fost prezenți toți cei nouă judecători.

Magistrații instanței constituționale au deliberat într-o ședință foarte scurtă, care a durat mai puțin de oră, și au respins sesizarea Înaltei Curți privind neconstituționalitatea reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care guvernul Bolojan și-a asumat pentru a doua oară răspunderea.

În aceste condiții, legea va merge mai departe la promulgare la președintele României.

În opinia Înaltei Curți, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină, de fapt, o pensie de serviciu și încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, motiv pentru care, săptămâna trecută, instanța supremă a și cerut sesizarea instantei de la Luxemburg, sesizare, evident, respinsă.

Totodată, reclamanta, Înalta Curte, a mai susținut că invocarea PNRR este scoasă din context, deși premierul Ilie Bolojan a transmis cu oficialii europeni consideră că jalonul nu a fost îndeplinit, iar peste 230 de milioane de euro pot fi pierduți pentru România în urma tergiversării acestei decizii, luate astăzi la două luni și jumătate de la sesizarea Curții Constituționale.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.