Proteste la adresa războiului în mai multe orașe din România

În mai multe oraşe din România, precum şi în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse din Capitală sau a Consulatului rusesc de la Constanţa, au fost organizate ieri proteste la adresa războiului, iar la numeroase evenimente publice au participat atât români, cât mai ales refugiaţi ucrainieni.

Peste 2,5 milioane de cetăţeni ucraineni au primit o formă de sprijin sau suport direct din partea statului român. Zeci de mii dintre ei au fost vindecaţi în spitale din România, mii de copii şi vârstnici ucrainieni au primit ajutor şi asistenţă socială. Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, din 10 februarie 2022 şi până acum, au intrat în ţara noastră peste 3.600.000 de cetăţeni ucrainieni.

La Timişoara, în Piaţa Operei, a fost organizat un moment de reculegere în această după-amiază, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean. Comemorarea organizată în Parcul Central a reunit sub titlul "Patru anotimpuri de rezistenţă", o instalaţie artistică şi o expoziţie de fotografii pentru Ucraina. Avem mai multe detalii de la reporterul RRA, Alina Bujancă.

Alina Bujancă: 365 de lumânări au fost aprinse în Piaţa Victoriei şi tot atâtea flori galbene din hârtie au fost plantate, simbolic, în Parcul Central din Timişoara de aproximativ 300 de timişoreni şi ucraineni, care au răspuns chemării societăţii civile de a participa la un protest împotriva războiului. Preşedintele Asociaţiei LOGS, Flavius Ilioni-Loga.

Flavius Ilioni-Loga: Pentru Ucraina a fost un an teribil. Marcăm, pe lângă durerea şi suferinţa aceasta, marcăm cumva şi speranţa. Aşa cum aceste flori pe care oamenii le-au făcut de hârtie, noi credem că şi războiul acesta e temporar şi curând totul se va termina.

Alina Bujancă: Ce aţi reuşit să faceţi pentru ei în tot acest timp?

Flavius Ilioni-Loga: Am lucrat într-un an de zile cu peste 1.000 de refugiaţi din Ucraina, în mod constant. Au trecut aproape 5.000 prin asistenţa noastră, oameni cărora le-am oferit, pe lângă bani de alimente şi medicamente, consiliere, informare, cursuri de limbă română, dar şi o comunitate din care să facă parte. Am organizat tabere recreaţionale pentru elevi sau am dus copiii în excursii sau la piscină, tocmai ca să simtă că viaţa e mai mult decât războiul de unde ei au fugit.

Alina Bujancă: Sunteţi de la Serviciul Maltez?
-: Mă numesc Claudia.: Cum aţi susţinut comunitatea ucraineană? Ce aţi făcut în decursul acestui an?
-: Am fost o echipă de mai mulţi voluntari la graniţă, la Sighetul Marmaţiei şi am ajutat acolo oamenii care veneau din Ucraina. Alina Bujancă: V-a impresionat situaţia acestor oameni?
-: Da, foarte mult. Au fost nişte cazuri foarte, foarte triste şi emoţionante. Erau foarte mulţi copii, foarte necăjiţi şi într-un fel, din puţinul nostru am încercat să dăm şi celorlalţi.

Alina Bujancă: Cum e viaţa dumneavoastră aici?
-: Mulţumesc foarte mult tuturor românilor pentru prietenie, pentru grijă, dar foarte tare vrem acasă. Tare mi-e frică şi sunt foarte îngrijorată pentru ţara mea şi foarte tare mi-e dor.

Alina Bujancă: A fost un an greu pentru dumneavoastră, dar şi mai greu pentru cei pe care i-aţi ajutat. Angela Ciupa-Rad de la Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara.

Angela Ciupa-Rad: Noi, de fiecare dată când vine un refugiat, facem o evaluare de ce are nevoie. Toţi au nevoie, bineînţeles, de un loc unde să stea şi de hrană. Deci asta este prima nevoie de bază pe care o acoperim. Dacă sunt adulţi şi îşi caută un loc de munc, avem peste 70 de angajatori pe platforma noastră sau îi însoţim la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. Şi în cazul copiilor, îi ajutăm să se înscrie în sistemul de învăţământ românesc. Deja avem peste 100 de copii care merg la şcolile din Timişoara.

Alina Bujancă: Cam câţi s-au stabilit în Timişoara, după cunoştinţele dumneavoastră?
Angela Ciupa-Rad: Dacă luăm în considerare şi pe cei care stau în zona periurbană, ziceam că sunt pe la 1.500.

Alina Bujancă: Mai vin în continuare?
Angela Ciupa-Rad: Da. Nu foarte mulţi deodată, dar avem intrări în fiecare zi.