Poliţiştii şi procurorii desfăşoară o amplă operaţiune la nivel naţional

Poliţiştii şi procurorii desfăşoară luni o amplă operaţiune la nivel naţional - aproape 80 de percheziţii au loc în dosare penale de contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uz de armă fără drept sau braconaj. Într-unul dintre dosare sunt vizaţi oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula.

Pentru mai multe informaţii sunt acum în direct cu reporterul RRA Diana Surdu: ”Dosarul vizează infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare şi are legătură cu ajutorul de stat acordat ilegal grupului de firme European Drinks, în valoare de sute de milioane de euro.

Potrivit surselor judiciare, fraţii Ioan şi Viorel Micula, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă firme, ar fi transferat ilegal active din patrimoniul societăţilor către alt opt firme aflate în sfera lor de control.

Mecanismul infracţional ar fi fost implementat în contextul deciziilor pronunţate de o instanţă de judecată de la nivel comunitar, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul în cauză banii achitaţi între 2014-2019, aproximativ 400 de milioane de euro, 178 debit, diferenţa reprezentând dobânzi şi penalităţi, iar plata acestor sume a fost calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal, potrivit Parchetului General.

În anul 1998, autorităţile române au adoptat o ordonanţă de urgenţă, prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe perioade de 10 ani, de care au beneficiat şi oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză.

În 2005, România a sistat aceste plăţi cu trei ani mai devreme decât prevedea legislaţia, iar potrivit unui tratat bilateral de investiţii din 2002 între Suedia şi România, fraţii Micula şi alţi reclamanţi au cerut instituirea unui tribunal arbitral pentru a obţine despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

În 2013, tribunalul arbitral a estimat că România nu a reuşit să asigure un tratament just şi echitabil investiţiilor şi a acordat reclamanţilor despăgubiri de aproape 180 de milioane de euro. Doi ani mai târziu, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat şi a solicitat României să recupereze sumele deja plătite şi să se abţină de la orice altă plată.”/editor Florin Lepadatu/